vineri, 30 aprilie 2010
Toxiinfectie alimentara la Primaria Cotusca
Zece dintre angajatii Primariei Cotusca au avut nevoie ieri de ingrijiri medicale, dupa ce au prezentat simptomele unei toxiinfectii alimentare.
Persoanele respective au ajun la medicul de familie cu dureri de cap, varsaturi si scaune diareice dese, riscand deshidratarea. Situatia este analizata de o echipa condusa de un medic al Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si doar un asistent infectionist din partea Sanepidului.
Ancheta preliminara a scos la iveala faptul ca cei 10 au luat parte vineri la o onomastica, unde au fost serviti cu preparate alimentare din comert, dar si gatite acasa.
Printre acestea ar fi fost si friptura de porc si inghetata cumparata de la un magazin din zona, preparate care au starnit suspiciunea cadrelor medicale. Faptul ca bolnavii au incercat sa se trateze la domiciliu de sambata pana ieri a facut ca multi dintre ei sa se simte mai bine la evaluarea medicala.
Echipa deplasata la fata locului urma sa decida daca se impune ca o parte din cei zece, care resimteau simptomele mult mai puternic, sa fie transportati cu o ambulanta la Botosani sau sa li se preleveze doar analizele si sa fie in continuare sub observatia medicului de familie.
Familie imbolnavita de un cas
Tot mancarea i-a provocat probleme si unei familii din municipiu. O femeie de 38 de ani si fetita ei de patru ani au inceput sa se simta rau vineri seara atunci cand au luat o masa care parea a fi sanatoasa, respectiv cas si salata de legume. Cele doua s-au prezentat la spital abia luni dimineata, simptomele prezentate, dureri de burta, febra, varsaturi si diaree, facandu-i pe medicii infectionisti sa le interneze urgent. Intrucat botosaneanca le-a spus specialistilor ca alimentul luat din piata nu era alterat, acestia banuiesc ca s-a ajuns la boala din cauza pastrarii necorespunzatoare a casului, a igienei precare a celor care l-au manipulat sau l-au preparat. Doar analizele efectuate pe probele luate vor arata daca produsul lactat a fost contaminat.
Cele doua persoane vor trebui sa stea internate la spital pentru tratament pana la sfarsitul saptamanii
Medicii infectionisti le atrag atentia botosanenilor sa fie atenti, mai ales pe perioada verii, de unde cumpara produsele si modul in care acestea sunt pastrate.
Persoanele respective au ajun la medicul de familie cu dureri de cap, varsaturi si scaune diareice dese, riscand deshidratarea. Situatia este analizata de o echipa condusa de un medic al Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si doar un asistent infectionist din partea Sanepidului.
Ancheta preliminara a scos la iveala faptul ca cei 10 au luat parte vineri la o onomastica, unde au fost serviti cu preparate alimentare din comert, dar si gatite acasa.
Printre acestea ar fi fost si friptura de porc si inghetata cumparata de la un magazin din zona, preparate care au starnit suspiciunea cadrelor medicale. Faptul ca bolnavii au incercat sa se trateze la domiciliu de sambata pana ieri a facut ca multi dintre ei sa se simte mai bine la evaluarea medicala.
Echipa deplasata la fata locului urma sa decida daca se impune ca o parte din cei zece, care resimteau simptomele mult mai puternic, sa fie transportati cu o ambulanta la Botosani sau sa li se preleveze doar analizele si sa fie in continuare sub observatia medicului de familie.
Familie imbolnavita de un cas
Tot mancarea i-a provocat probleme si unei familii din municipiu. O femeie de 38 de ani si fetita ei de patru ani au inceput sa se simta rau vineri seara atunci cand au luat o masa care parea a fi sanatoasa, respectiv cas si salata de legume. Cele doua s-au prezentat la spital abia luni dimineata, simptomele prezentate, dureri de burta, febra, varsaturi si diaree, facandu-i pe medicii infectionisti sa le interneze urgent. Intrucat botosaneanca le-a spus specialistilor ca alimentul luat din piata nu era alterat, acestia banuiesc ca s-a ajuns la boala din cauza pastrarii necorespunzatoare a casului, a igienei precare a celor care l-au manipulat sau l-au preparat. Doar analizele efectuate pe probele luate vor arata daca produsul lactat a fost contaminat.
Cele doua persoane vor trebui sa stea internate la spital pentru tratament pana la sfarsitul saptamanii
Medicii infectionisti le atrag atentia botosanenilor sa fie atenti, mai ales pe perioada verii, de unde cumpara produsele si modul in care acestea sunt pastrate.
marți, 27 aprilie 2010
NATURA-I SUPARATA!, ne atentioneaza elevii din Cotusca
Duminică, la Grupul Şcolar Coţuşca s-a desfaşurat o acţiune care a marcat lansarea proiectului educaţional NATURA-I SUPĂRATĂ!, proiect de educaţie şi conştientizare a publicului privind protecţia mediului.Proiectul se va derula în parteneriat cu Grupul Şcolar de Industrie Uşoară Botoşani, SOR - reprezentată de preşedinta societăţii, conf.univ. dr. Carmen Gache, de la Universitatea Al.I. Cuza Iaşi, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani, APM Botoşani, Primăria comunei Coţuşca.
Iniţiatorii şi coordonatorii proiectului sunt prof. Otiliea Sandu, de la Grupul Şcolar Coţuşca, şi prof. dr. Gabriela Zbughin, de la Grupul Şcolar de Industrie Uşoară Botoşani.
"Această temă - Natura-i supărată!, trebuie să fie un îndemn pentru protejarea naturii, a întregii populaţii mondiale. Este nevoie de mai multă atenţie şi de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apă curată şi pentru a putea folosi condiţiile de viaţă pe care ni le oferă natura", se precizează în proiect, care se va derula în perioada 15 aprilie 2010 – iunie 2011.
Obiectivul general al proiectului este formarea şi dezvoltarea unui mod de gândire ecologic în rândul elevilor, cadrelor didactice, comunităţii locale, prin organizarea de întâlniri informative cu aceşti subiecţi, cât şi prin întreprinderea unor activităţi concrete de ecologizare şi înfrumuseţare a mediului, urmărindu-se stabilirea conexiunilor dintre om şi mediu, conştientizarea rolului important pe care îl joacă un mediu curat în viaţa omului, formarea comportamentului ecologic elevilor şi comunitatii locale si sensibilizarea civică a indivizilor umani.
Implicaţi direct în acest proiect sunt elevii clasei a V-a A, Grupul Şcolar Coţuşca; elevii clasei a XI-a E, Grupul Şcolar Industrie Uşoară Botoşani, cadre didactice de la unităţile şcolare partenere, părinţi ai elevilor, dornici să susţină proiectul.
După lansarea proiectului, care a avut loc în Centrul de Documentare şi Informare de la Grupul Şcolar Coţuşca, a urmat o activitate practică de observare ornitologică la Balta Lată- Ghireni.
Conform celor menţioneate de coordonatorii acţiunii, proiectul va avea un impact deosebit asupra elevilor datorită utilizării metodelor interactive, a procedeelor tehnice de utilizare a aparaturii optice în determinarea avifaunei existente din zonele cercetate, a biodiversităţii existente.
duminică, 25 aprilie 2010
vineri, 23 aprilie 2010
Accident la Nichiteni
Pe raza comunei Coţuşca, sat Nichiteni a avut loc un accident de circulaţie, soldat cu victime omeneşti. F. Valerian de 44 ani, domiciliat în satul Nichiteni, comuna Coţuşca, în timp ce se deplasa cu bicicleta proprietate personală pe DJ 282, din satul Nichiteni, comuna Coţuşca, pe direcţia Drăguşeni-Coţuşca, datorită faptului că se afla în stare de ebrietate şi nu avea lumină la bicicletă, nu a observat că în aceeaşi direcţie de mers se deplasa pietonul B. Vasile, de 47 ani, consătean şi cu roata din faţă a bicicletei l-a acroşat, după care a căzut pe partea carosabilă, autoacidentându-se.
F. Valerian a fost transportat la Spitalul Judeţean Botoşani, unde i s-a stabilit diagnosticul”traumatism cranio-cerebral acut deschis, otoragie dreaptă, fractură de craniu” , urmând a fi transferat la Spitalul de neurochirurgie Iaşi
Atât lui F. Valerian cât şi lui B. Vasile le-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. În cauză se continuă cercetările, urmând ca la finalizarea acestora să se propună soluţie procedurală.
Secretarii nu mai vor sa traga ponoasele pentru primari
Secretarii de primarii vor sa revina sub autonomia prefecturilor, in acest fel scapand de sub autoritatea primarilor. Cererea, adresata oficial Institutiei Prefectului, porneste de la nemultumirea unor secretari care reclama ca primarii ii atrag in fapte aflate la limita legii.
Dupa ce in urma cu mai bine de o luna secretarii de la primariile Albesti si Manoleasa au fost sanctionati de Comisia de disciplina, secretarul de la Cotusca pare sa treaca prin aceeasi situatie.
Saptamana aceasta a fost chemat in Comisia de disciplina a Prefecturii secretarul Primariei Cotusca, Constantin Ghihaia. Motivul il reprezinta nerespectarea procedurilor de functionare a Consiliului Local Cotusca, potrivit celor declarate de seful judetului Botosani. „Nu a respectat procedura legala de functionare a consiliului local, nu comunica hotararile, nu comunica situatiile in termen. In baza acestor aspecte a fost chemat in Comisia de disciplina”, a declarat Mihai Elvadeanu, prefectul interimar al judetului Botosani. Desi functionarul in cauza a venit cu argumente, precizand ca el si-a facut datoria, apararea sa nu a putut fi luata in considerare de catre membrii Comisiei de disciplina, din lipsa de dovezi. Ghihaia sustine ca a comunicat hotararile primarului, insa, dat fiind faptul ca nu poate dovedi acest aspect, Comisia de disciplina va stabili ce sanctiuni i se vor aplica secretarului. „El sustine ca nu a colaborat bine cu primarul. Ca i-ar fi comunicat hotararile primarului si ca primarul nu si-a facut treaba, dar nu exista documente in acest sens. Prin urmare, pentru ca nu a putut sa se apere, va fi sanctionat. Vom propune o sanctiune, probabil reducerea salariului pe trei luni. Nu se va ajunge la destituire. Oamenii trebuie sa inteleaga faptul ca legea trebuie respectata, mai ales secretarii”, a specificat primul reprezentant al Guvernului in teritoriu la nivel de Botosani. Acesta este al treilea secretar sanctionat anul acesta in comisia de disciplina, iar verificarile demarate de Institutia Prefectului nu se incheie aici.
Secretarii nu mai vor sa joace dupa cum le canta primarii
Mihai Elvadeanu a mai precizat ca secretarii nu mai vor sa fie subordonati primarilor, ci Prefecturii, asa cum era inainte. Acestia vor modificarea legislatiei, ca urmare a faptului ca unii dintre ei sunt pusi de catre primari sa faca o serie de acte care fie depasesc atributiile pe care ei le detin, fie depasesc sfera legala. Cerinta lor este sustinuta si de catre conducerea Institutiei Prefectului Botosani. „Trebuie modificata legea inapoi, in sensul ca secretarii sa fie subordonati direct Prefecturii, pentru ca ei, fiind in subordinea directa a primarului, nu au independenta si autonomia necesara. Ei se tem si spun in felul urmator: ma da afara primarul daca nu fac cum spune el. Corect ar fi ca acestia sa fie subordonati prefectului, cum era odata. Chiar secretarii au cerut acest lucru, la congresul secretarilor pe tara, propunerea fiind deja lansata, dorindu-se revenirea la forma initiala”, a mai adaugat Elvadeanu. (C.S.)
Dupa ce in urma cu mai bine de o luna secretarii de la primariile Albesti si Manoleasa au fost sanctionati de Comisia de disciplina, secretarul de la Cotusca pare sa treaca prin aceeasi situatie.
Saptamana aceasta a fost chemat in Comisia de disciplina a Prefecturii secretarul Primariei Cotusca, Constantin Ghihaia. Motivul il reprezinta nerespectarea procedurilor de functionare a Consiliului Local Cotusca, potrivit celor declarate de seful judetului Botosani. „Nu a respectat procedura legala de functionare a consiliului local, nu comunica hotararile, nu comunica situatiile in termen. In baza acestor aspecte a fost chemat in Comisia de disciplina”, a declarat Mihai Elvadeanu, prefectul interimar al judetului Botosani. Desi functionarul in cauza a venit cu argumente, precizand ca el si-a facut datoria, apararea sa nu a putut fi luata in considerare de catre membrii Comisiei de disciplina, din lipsa de dovezi. Ghihaia sustine ca a comunicat hotararile primarului, insa, dat fiind faptul ca nu poate dovedi acest aspect, Comisia de disciplina va stabili ce sanctiuni i se vor aplica secretarului. „El sustine ca nu a colaborat bine cu primarul. Ca i-ar fi comunicat hotararile primarului si ca primarul nu si-a facut treaba, dar nu exista documente in acest sens. Prin urmare, pentru ca nu a putut sa se apere, va fi sanctionat. Vom propune o sanctiune, probabil reducerea salariului pe trei luni. Nu se va ajunge la destituire. Oamenii trebuie sa inteleaga faptul ca legea trebuie respectata, mai ales secretarii”, a specificat primul reprezentant al Guvernului in teritoriu la nivel de Botosani. Acesta este al treilea secretar sanctionat anul acesta in comisia de disciplina, iar verificarile demarate de Institutia Prefectului nu se incheie aici.
Secretarii nu mai vor sa joace dupa cum le canta primarii
Mihai Elvadeanu a mai precizat ca secretarii nu mai vor sa fie subordonati primarilor, ci Prefecturii, asa cum era inainte. Acestia vor modificarea legislatiei, ca urmare a faptului ca unii dintre ei sunt pusi de catre primari sa faca o serie de acte care fie depasesc atributiile pe care ei le detin, fie depasesc sfera legala. Cerinta lor este sustinuta si de catre conducerea Institutiei Prefectului Botosani. „Trebuie modificata legea inapoi, in sensul ca secretarii sa fie subordonati direct Prefecturii, pentru ca ei, fiind in subordinea directa a primarului, nu au independenta si autonomia necesara. Ei se tem si spun in felul urmator: ma da afara primarul daca nu fac cum spune el. Corect ar fi ca acestia sa fie subordonati prefectului, cum era odata. Chiar secretarii au cerut acest lucru, la congresul secretarilor pe tara, propunerea fiind deja lansata, dorindu-se revenirea la forma initiala”, a mai adaugat Elvadeanu. (C.S.)
joi, 22 aprilie 2010
Banii furaţi de la BCR pierduţi la jocuri de noroc
Banii delapidaţi de la Banca Comerciala Română (BCR), în urma celei mai mari fraude bancare de la Botoşani nu au fost recuperaţi. În urma sechestrelor asiguratorii, anchetatorii speră însă că vor acoperi circa 40% din prejudiciul estimat la peste 315.000 de euro. Patru maşini de lux, o casă la Coţuşca şi mai multe sume de bani au fost indisponibilizate de poliţişti şi procurori şi vor fi valorificate la finalul procesului. Cele două autoturisme Mercedes, un BMW X5, un Audi Q7 şi imobilul sunt evaluate în prezent la puţin peste 120.000 de euro. „Există o comisie sub coordonarea Direcţiei Finanţelor Publice, în care avem şi noi ofiţeri, şi care, la finalul procesului, va declanşa procedurile de valorificare a acestor bunuri”, a spus Viorel Şerbănoiu, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie.
Delapidarea de la BCR a fost descoperită la începutul anului trecut, după ce conducerea băncii a sesizat că din mai multe conturi au dispărut nejustificat sume importante. Ancheta care a urmat a stabilit paguba la 315.788,66 euro, iar prima persoană verificată a fost Elena Aghiniţei, consilier clienţi zona rapidă, cea care trebuia să ţină evidenţa operaţiunilor. Potrivit cercetărilor, banii au fost scoşi din bancă în intervalul septembrie–decembrie 2008 şi viraţi în conturile fiicei angajatei, Gianina Aghiniţei, şi ale soţului, Gelu Aghiniţei, şi utilizate în interes propriu. Pagubă suportată de bancăÎntreaga sumă a fost acoperită de BCR, iar Elena şi Gianina Aghiniţei au fost trimise în judecată. Condamnate la câte şapte ani de închisoare fiecare, acestea riscă să-şi petreacă următorii ani în spatele gratiilor, însă este puţin probabil că autorităţile vor reuşi recuperarea diferenţei de peste 190.000 de euro, mare parte din sumă fiind pierdută la jocurile de noroc.
Delapidarea de la BCR a fost descoperită la începutul anului trecut, după ce conducerea băncii a sesizat că din mai multe conturi au dispărut nejustificat sume importante. Ancheta care a urmat a stabilit paguba la 315.788,66 euro, iar prima persoană verificată a fost Elena Aghiniţei, consilier clienţi zona rapidă, cea care trebuia să ţină evidenţa operaţiunilor. Potrivit cercetărilor, banii au fost scoşi din bancă în intervalul septembrie–decembrie 2008 şi viraţi în conturile fiicei angajatei, Gianina Aghiniţei, şi ale soţului, Gelu Aghiniţei, şi utilizate în interes propriu. Pagubă suportată de bancăÎntreaga sumă a fost acoperită de BCR, iar Elena şi Gianina Aghiniţei au fost trimise în judecată. Condamnate la câte şapte ani de închisoare fiecare, acestea riscă să-şi petreacă următorii ani în spatele gratiilor, însă este puţin probabil că autorităţile vor reuşi recuperarea diferenţei de peste 190.000 de euro, mare parte din sumă fiind pierdută la jocurile de noroc.
Tânăr mort într-un accident de ziua lui
Un tânăr de 26 de ani a murit între fiarele contorsionate ale unei maşini chiar de ziua lui, iar trei dintre prietenii acestuia, printre care şi şoferul începător de doar 19 ani, se zbat între viaţă şi moarte pe patul de spital.
Accidentul a avut loc duminică seară, într-o succesiune de curbe din comuna Rădăuţi Prut, când cei patru tineri din Coţuşca mergeau să-l sărbătorească pe Vasile N. într-o discotecă din Rădăuţi Prut. Scăpată de sub control de Ionuţ P. din Coţuşca, maşina Opel a derapat pe carosabilul acoperit de zăpadă, s-a răsturnat pe marginea drumului şi s-a strivit lovind violent o grămadă de lemne depozitate la poarta unui sătean. Pasager pe scaunul din dreapta faţă, Vasile N. a decedat pe loc. Şoferul Ionuţ P. a fost dus în stare critică la spital, după ce a fost scos de echipajul de descarcerare dintre fiarele contorsionate ale maşinii. Tinerii aflaţi pe bancheta din spate, Cătălin P. şi Gabriel C., ambii de 25 de ani, au ajuns în stare gravă la spital, medicii susţinând că leziunile suferite nu le pun viaţa în pericol. Din primele cercetări ale Serviciului Poliţiei Rutiere, a rezultat că şoferul nu era sub influenţa băuturilor alcoolice, iar evenimentul a avut loc din cauza vitezei. ”Faţă de conducătorul auto se continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă”, a declarat inspector principal Daniela Darea, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie.
Accidentul a avut loc duminică seară, într-o succesiune de curbe din comuna Rădăuţi Prut, când cei patru tineri din Coţuşca mergeau să-l sărbătorească pe Vasile N. într-o discotecă din Rădăuţi Prut. Scăpată de sub control de Ionuţ P. din Coţuşca, maşina Opel a derapat pe carosabilul acoperit de zăpadă, s-a răsturnat pe marginea drumului şi s-a strivit lovind violent o grămadă de lemne depozitate la poarta unui sătean. Pasager pe scaunul din dreapta faţă, Vasile N. a decedat pe loc. Şoferul Ionuţ P. a fost dus în stare critică la spital, după ce a fost scos de echipajul de descarcerare dintre fiarele contorsionate ale maşinii. Tinerii aflaţi pe bancheta din spate, Cătălin P. şi Gabriel C., ambii de 25 de ani, au ajuns în stare gravă la spital, medicii susţinând că leziunile suferite nu le pun viaţa în pericol. Din primele cercetări ale Serviciului Poliţiei Rutiere, a rezultat că şoferul nu era sub influenţa băuturilor alcoolice, iar evenimentul a avut loc din cauza vitezei. ”Faţă de conducătorul auto se continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă”, a declarat inspector principal Daniela Darea, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie.
joi, 15 aprilie 2010
"Cuponarii" se enerveaza
Reporterii au mers in judet pentru a vorbi direct cu cei implicati in afacerea cupoanelor. Familiei Mazureac care a incasat 35 de miliarde pe vaucere, i-a arat altcineva terenul. Familia plutonierului Mironica nu ar fi adunat atitea cupoane nici daca le-ar fi cumparat pe toate din comuna.
Afacerea cu cupoane agricole a inceput sa fie subiectul conferintelor de presa. Toata lumea se intreaba, si pe buna dreptate, de unde au avut persoanele implicate atitia bani pentru a cumpara de la tarani cupoane pe care apoi le-a decontat din banci obtinind zeci de miliarde de lei. Aceste raspunsuri, care deocamdata nu se pot afla din actele examinate de cei care ancheteaza afacerea cu cupoane agricole, am incercat sa le aflam direct de la o parte din cei implicati si invinuiti.
Pentru a readuce aminte de unde a pornit acest scandal, cu siguranta
cel mai zgomotos din ultimii ani, precizam ca cei care s-au sesizat primii in legatura cu fraudele comise au fost controlorii de la Curtea de Conturi Botosani care au verificat felul cum a decontat Banca Agricola Botosani aceste vaucere. Descoperind ca pe baza unor facturi intocmite in fals, persoane fizice si societati comerciale neinsemnate, au decontat din banca aproape 60 de miliarde de lei, controlul s-a extins ajungindu-se sa se implice si Garda Financiara, Politia economica si Parchetul
. Sumele stabilite initial s-au dovedit a fi mult mai mari dupa ce s-au verficat actele fiscale a celor implicati. Garda Financiara a stabilit spre exemplu ca familia Mazureac din satul Putureni, comuna Cotusca a decontat in total cupoane de 35 de miliarde de lei, iar familia plutonerului de politie Mironica in jur de 6 miliarde de lei. Asa cum era si de astesteptat cei care au fost gasiti cu miinile murdare au inceput sa scoata tot felul de acte pentru a dovedi ca sint nevinovati. Acest lucra il va stabili pina la urma instanta in cazul in care dosarele vor ajunge sa se judece.
O echipa de reporteri a incercat sa contacteze pe cei implicati direct in afacere. La primaria comunei Cotusca am aflat ca familia Mazureac nu si-a achitat nici un impozit la Asociatia Familiala pe care o are si, mai mult, si-a arat propriul teren agricol cu tractoarele altcuiva. "Au intr-adevar doua tractoare. Unul cumparat anul trecut si unul anul acesta. Ce mi se pare
mie bizar este ca m-au solicita pe mine sa le lucrez pamintul cu tractoarele mele, iar ale lor le-a tinut in ograda. Le-am facut toate lucrarile de la arat pina la recoltat si doar o singura data mi-au dat cupoane in rest m-au platit cu bani gheata. Un lucru pe care nu-l concep este ca nu si-au platit impozitele. Au de dat cite 2.300.000 de lei pe tractor si nu au platit nici un ban pentru ca au spus ca nu au. Dupa mine miliardele sint la Sonia, la chelnerita, nu la ei. " ne-a declarat primarul comunei Gheorghe Mihalache, care este si patronul unei societati agricole.
Incercind sa stea de vorba cu cei din familia Mazureac, respectiv cu Bogdan sau Mihai Mazureac, care au fost implicati direct in afacere, reporterii «Monitorului de Botosani» au fost injurati, fugariti si chiar agresati fizic de catre Bogdan Mazureac. " Ce ma? Dupa ce ati scris ce-ati scris in ziar veniti acuma la mine. Nu discut nimic cu voi si lasati-ma in pace ca altfel va crap capurile." cam acestea au fost vorbele cu care ne-a primit Bogdan Mazureac. Dupa acest monolog, omul a trecut si la fapte. Injurindu-ne ca la usa
cortului, Bogdan Mazureac a luat din masina lui, o Dacie cu numarul de inmatriculare BT-02-ATK, o bita de baseball cu care a inceput sa ne ameninte. Vazind ca mai este si fotografiat, a luat doua farfurii dintr-o bucatarie de vara din curte, si ca o gospodina nervoasa, le-a spart de capul fotoreporterului. Trebuie sa mentionam ca toata aceasta scena s-a petrecut in strada din fata casei. Bineinteles ca impotriva lui Bogdan Mazureac reporterul agresat a facut o plingere penala pe care a lasat-o spre solutionare politistilor din comuna. Daca o vor solutiona vreodata.
Cit despre Mihai Mironica, tatal plutonierului de la circulatie care a decontat si el cupoane de 3 miliarde lei, adica de doua ori mai mult decit bugetul comunei Copalau unde locuieste ar fi trebuit sa lucreze cu tractoarele pe care le are cam tot terenul din localitate. Gheorghe Colbu, secretarul de la Primaria Copalau ne-a spus ca in comuna au fost distribuite in jur de 5000 de cupoane care decontate ar fi insumat in jur de 800 de milioane de lei. "El a mai lucrat prin sat dar nu cred ca de trei miliarde de lei. probabil ca a luat cupoane de pe piata neagra. Chiar la noi la oficiile postale din sat erau intr-o vreme doi bucuresteni care asteptau sa-si ridice omul cuponul dupa care il fraierea cu un rachiu si i-l luau. Asa se explica probabil cum s-a ajuns sa cistige unii atitia bani" ne-a declarat Gheorghe Colbu. (Adrian SORODOC)
Afacerea cu cupoane agricole a inceput sa fie subiectul conferintelor de presa. Toata lumea se intreaba, si pe buna dreptate, de unde au avut persoanele implicate atitia bani pentru a cumpara de la tarani cupoane pe care apoi le-a decontat din banci obtinind zeci de miliarde de lei. Aceste raspunsuri, care deocamdata nu se pot afla din actele examinate de cei care ancheteaza afacerea cu cupoane agricole, am incercat sa le aflam direct de la o parte din cei implicati si invinuiti.
Pentru a readuce aminte de unde a pornit acest scandal, cu siguranta
cel mai zgomotos din ultimii ani, precizam ca cei care s-au sesizat primii in legatura cu fraudele comise au fost controlorii de la Curtea de Conturi Botosani care au verificat felul cum a decontat Banca Agricola Botosani aceste vaucere. Descoperind ca pe baza unor facturi intocmite in fals, persoane fizice si societati comerciale neinsemnate, au decontat din banca aproape 60 de miliarde de lei, controlul s-a extins ajungindu-se sa se implice si Garda Financiara, Politia economica si Parchetul
. Sumele stabilite initial s-au dovedit a fi mult mai mari dupa ce s-au verficat actele fiscale a celor implicati. Garda Financiara a stabilit spre exemplu ca familia Mazureac din satul Putureni, comuna Cotusca a decontat in total cupoane de 35 de miliarde de lei, iar familia plutonerului de politie Mironica in jur de 6 miliarde de lei. Asa cum era si de astesteptat cei care au fost gasiti cu miinile murdare au inceput sa scoata tot felul de acte pentru a dovedi ca sint nevinovati. Acest lucra il va stabili pina la urma instanta in cazul in care dosarele vor ajunge sa se judece.
O echipa de reporteri a incercat sa contacteze pe cei implicati direct in afacere. La primaria comunei Cotusca am aflat ca familia Mazureac nu si-a achitat nici un impozit la Asociatia Familiala pe care o are si, mai mult, si-a arat propriul teren agricol cu tractoarele altcuiva. "Au intr-adevar doua tractoare. Unul cumparat anul trecut si unul anul acesta. Ce mi se pare
mie bizar este ca m-au solicita pe mine sa le lucrez pamintul cu tractoarele mele, iar ale lor le-a tinut in ograda. Le-am facut toate lucrarile de la arat pina la recoltat si doar o singura data mi-au dat cupoane in rest m-au platit cu bani gheata. Un lucru pe care nu-l concep este ca nu si-au platit impozitele. Au de dat cite 2.300.000 de lei pe tractor si nu au platit nici un ban pentru ca au spus ca nu au. Dupa mine miliardele sint la Sonia, la chelnerita, nu la ei. " ne-a declarat primarul comunei Gheorghe Mihalache, care este si patronul unei societati agricole.
Incercind sa stea de vorba cu cei din familia Mazureac, respectiv cu Bogdan sau Mihai Mazureac, care au fost implicati direct in afacere, reporterii «Monitorului de Botosani» au fost injurati, fugariti si chiar agresati fizic de catre Bogdan Mazureac. " Ce ma? Dupa ce ati scris ce-ati scris in ziar veniti acuma la mine. Nu discut nimic cu voi si lasati-ma in pace ca altfel va crap capurile." cam acestea au fost vorbele cu care ne-a primit Bogdan Mazureac. Dupa acest monolog, omul a trecut si la fapte. Injurindu-ne ca la usa
cortului, Bogdan Mazureac a luat din masina lui, o Dacie cu numarul de inmatriculare BT-02-ATK, o bita de baseball cu care a inceput sa ne ameninte. Vazind ca mai este si fotografiat, a luat doua farfurii dintr-o bucatarie de vara din curte, si ca o gospodina nervoasa, le-a spart de capul fotoreporterului. Trebuie sa mentionam ca toata aceasta scena s-a petrecut in strada din fata casei. Bineinteles ca impotriva lui Bogdan Mazureac reporterul agresat a facut o plingere penala pe care a lasat-o spre solutionare politistilor din comuna. Daca o vor solutiona vreodata.
Cit despre Mihai Mironica, tatal plutonierului de la circulatie care a decontat si el cupoane de 3 miliarde lei, adica de doua ori mai mult decit bugetul comunei Copalau unde locuieste ar fi trebuit sa lucreze cu tractoarele pe care le are cam tot terenul din localitate. Gheorghe Colbu, secretarul de la Primaria Copalau ne-a spus ca in comuna au fost distribuite in jur de 5000 de cupoane care decontate ar fi insumat in jur de 800 de milioane de lei. "El a mai lucrat prin sat dar nu cred ca de trei miliarde de lei. probabil ca a luat cupoane de pe piata neagra. Chiar la noi la oficiile postale din sat erau intr-o vreme doi bucuresteni care asteptau sa-si ridice omul cuponul dupa care il fraierea cu un rachiu si i-l luau. Asa se explica probabil cum s-a ajuns sa cistige unii atitia bani" ne-a declarat Gheorghe Colbu. (Adrian SORODOC)
Infractori tinuti liberi de Institutul de Criminalistica
Multe din dosarele intocmite de procurorii botosaneni inregistreaza intarzieri nejustificate, insa nu din cauza magistratilor, ci din cauza expertizelor. In unele cazuri, procurorul trebuie sa astepte mai bine de jumatate de an rezultatele unei analize histopatologice sau o a unei expertize ADN, pentru acestea fiind tinut pe loc intregul dosar. Din nefericire, adeseori sunt cazuri grave, infractiuni comise prin violenta, talharii, violuri sau omoruri, a caror rezolvare sta in acea analiza.
A talharit la Botosani, ADN-ul n-a venit si a fost prins la Suceava
O situatie ilara a fost in cazul talhariei postaritei, inregistrat anul trecut pe strada Primaverii. In acest caz, autorul a fost prins de politistii suceveni inainte sa vina rezultatele analizei ADN. Atunci postarita fusese atacata ziua in amiaza mare si exista chiar si un martor. Politistii au avut o pista, fiind prelevat material biologic de pe geanta femeii, gasita la Hutani, insa pana a venit expertiza ADN autorul a fost prins de politistii din... Suceava.
Violator trimit in judecata dupa probe asteptate un an de zile
In cazul unei tentative de viol de la Cotusca, de acum doi ani, cand un barbat a vrut sa abuzeze de o minora, dosarul a fost intarziat luni bune pentru ca expertiza privind urmele biologice lasate de autor au venit greu. Barbatul, cioban la o stana, a vrut sa abuzeze de o fetita de numai 12 ani. Fiind in stare de soc, fetita nu a putut prezenta oamenilor legii detalii in legatura cu atacul. In schimb, procurorul a cerut expertize ADN pe nu mai putin de 12 articole de imbracaminte si servetele, in cele din urma, la aproape un an, autorul fiind trimis in judecata.
A talharit la Botosani, ADN-ul n-a venit si a fost prins la Suceava
O situatie ilara a fost in cazul talhariei postaritei, inregistrat anul trecut pe strada Primaverii. In acest caz, autorul a fost prins de politistii suceveni inainte sa vina rezultatele analizei ADN. Atunci postarita fusese atacata ziua in amiaza mare si exista chiar si un martor. Politistii au avut o pista, fiind prelevat material biologic de pe geanta femeii, gasita la Hutani, insa pana a venit expertiza ADN autorul a fost prins de politistii din... Suceava.
Violator trimit in judecata dupa probe asteptate un an de zile
In cazul unei tentative de viol de la Cotusca, de acum doi ani, cand un barbat a vrut sa abuzeze de o minora, dosarul a fost intarziat luni bune pentru ca expertiza privind urmele biologice lasate de autor au venit greu. Barbatul, cioban la o stana, a vrut sa abuzeze de o fetita de numai 12 ani. Fiind in stare de soc, fetita nu a putut prezenta oamenilor legii detalii in legatura cu atacul. In schimb, procurorul a cerut expertize ADN pe nu mai putin de 12 articole de imbracaminte si servetele, in cele din urma, la aproape un an, autorul fiind trimis in judecata.
duminică, 11 aprilie 2010
vineri, 9 aprilie 2010
Fat avortat mancat de caini
 Descoperire socanta, facuta miercuri dimineata la o groapa de gunoi de langa satul Ghireni, comuna Cotusca. Acolo a fost gasit trupul unui fat avortat, partial mancat de animale. Ingrozitoarea descoperire a fost facuta de un grup de copii. Jucandu-se cu mai multi copii in apropierea gropii de gunoi de la marginea satului Ghireni, un baietel a vazut trupul firav si a tipat speriat, alertandu-si tovarasii de joaca. S-au adunat toti si si-au dat seama ca intr-adevar era vorba de un copil. Au fugit speriati si au spus parintilor, care au anuntat politistii. La fata locului au ajuns politistii din comuna, dar si o echipa de criminalisti din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean, care au deschis o ancheta. Pe langa faptul ca trupul fatului era plin de sange, capul ii fusese mancat de animale, astfel ca imaginea era una de cosmar. Trupul copilului, un baietel, a fost ridicat de la fata locului si dus la morga Spitalului Judetean. Fatul aruncat la gunoi era mort din burta mameiCazul a fost preluat de un procuror din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani. Joi, ramasitele gasite au fost supuse unei necropsii, care a reliefat putine informatii. Fatului i s-a stabilit o varsta aproximativa cuprinsa intre cinci si sapte luni, fiind rezultatul unui avort, nu se stie daca spontan sau provocat. Medicii legisti au stabilit ca fatul nu era viabil, adica era deja mort din burta mamei. Cazul este cu atat mai incurcat cu cat politistii nu au nici o pista, urmand a se identifica mama. Insa atat la sectia de ginecologie a Spitalului din Saveni, cat si la Maternitatea Botosani nu a venit nicio femeie in ultimele zile, din zona comunei Cotusca, care sa fi prezentat simptomele unui avort spontan. Mai mult, dupa ce o vor identifica pe femeie, anchetatorii vor trebui sa stabileasca ce a determinat-o sa-si arunce copilul la gunoi. (Danut Rotariu) |
Cadavrul decapitat al unui fat, gasit langa o groapa de gunoi de la Cotusca
Politistii au deschis o ancheta dupa ce cadavrul unui fat avortat a fost gasit langa o groapa de gunoi de langa Cotusca. Conform anchetatorilor varsta copilului era de aproximativ 5 - 7 luni, si s-a nascut mort. Cazul este cu atat mai dificil cu cat capului fatului a fost mancat de animale. Acum politistii copilului o cauta pe mama, pentru a se vedea conditiile in care a avortat si motivul pentru care a ales sa-si arunce copilul la groapa de gunoi. (Autor infobt.ro)joi, 8 aprilie 2010
Drumuri intretinute cu zeci de mii de gropi
 74.011 de metri patrati de gropi sunt pe drumurile judetene din Botosani si niciun leu prins in bugetul Directiei Judetene de Drumuri si Poduri pe anul 2010 pentru modernizarea vreunui tronson de drum. Singurele lucrari consistente vor fi execute de DJDP in acest an pe drumurile judetene vor consta doar in plombari si imbracamintea asfaltica. Cu un buget total de putin peste 20 de milioane de lei, din care circa 9 milioane de lei se duc pe datorii la constructori (pentru DJ Stauceni-Rosiori finalizat in 2009 si pentru DJ Corlateni-Vorniceni, lucrare in curs de executie), DJDP trebuie sa se descurce in acest an cu mai putin de 8 milioane de lei pentru a executa lucrari minimale pe drumurile judetene, restul ducandu-se pe cheltuieli curente, precum utilitati sau intretinere utilaje. Pe langa plombari si imbracaminte asfaltica pe alocuri, drumarii trebuie sa inchirieze utilaje pentru lucrari la drumuri sau sa achizitioneze produse de balastiera. Lucrari executate cu mana de lucru proprie Daca in 2009, DJDP a avut resurse suficiente pentru a apela la firme specializate pentru pietruirea unor tronsoane de drum, in acest an, astfel de lucrari vor fi executate cu muncitorii proprii. „Anul acesta nu mai avem bani, asa ca ne-am restrans si facem cu oamenii nostri, inchiriem utilaje cumparam balast si facem noi. Asta e, e vreme de criza”, a spus Romeo Caciuc, directorul DJDP. Desi statistic drumurile judetene se afla intr-o stare mult mai buna fata de cele nationale, numarul gropilor este de-a dreptul urias. Astfel, pe drumurile judetene ar fi 74.011 mp de gropi. Cele mai „populate” cu cratere sunt DJ 208 I Joldesti-Tudora-limita de judet, DJ 282 Todireni-Trusesti ( 20.500 mp gropi) si DJ 296 in zona Roma (17.000 mp gropi). DJDP nu are insa bani ca sa modernizeze acest drumuri, astfel incat va recurge in buna parte doar la plombari. Asta si pentru ca bugetul DJDP este la nivelul de doar 46% fata de cel de anul trecut, in conditiile in care bugetul pe 2009 a reprezentat doar 75% in comparatie cu cel din 2008. Obligati sa repare drumurile catre unitatile militare Potrivit sefului DJDP, anul trecut a aparut o ordonanta de urgenta prin care directiile trebuie sa aduca la un stadiu practicabil drumurile care duc spre unitatile militare. In Botosani, la Ionaseni, in zona Trusesti, exista o astfel de unitate, asa ca DJDP a fost nevoita sa includa in buget circa 850.000 de lei pentru lucrari. „Noi am alocat fondurile prin buget, dar eu nu vreau sa dau drumul la lucrari. Am trimis catre Ministerul Apararii Nationale o adresa, pentru ca este o alta lege care spune ca trebuie sa cerem banii la minister si daca primim, poate cu acesti bani vom face niste covoare asfaltice. Oricum, acel drum a intrat anul trecut pe capitolul de lucrari de intretinere si se prezinta foarte bine”, a precizat Caciuc. (Monica Aionesei) „Nu stiu cum vom imparti banii. Am zis ca anul acesta mergem pe plombari si mici covorase asfaltice pentru ca nu avem bani pentru modernizari”, Romeo Caciuc, director DJDP Botosani Licitatii pentru orice, numai pentru modernizari nu La ora actuala, la nivelul DJDP sunt demarate patru proceduri de licitatie. Este vorba despre inchirieri utilaje constructii pentru lucrari de drumuri (autogreder si buldo-excavator pentru reprofilari, imprastiere material pietros), furnizare produse de balastiera si cariera (piatra sparta si balast), plombari imbracaminte asfaltica pe drumurile judetene si inchiriere de autovehicule pentru transport materiale. Totodata, din bugetul existent la nivelul directiei, in acest an trebuie sa se mai scoata la licitatie un tratament bituminos pe DJ 282 (iesirea din Cotusca spre Radauti) si se doreste achizitionarea de indicatoare si stalpi, precum si marcaje rutiere. Spre finele anului urmeaza achizitionarea de material antiderapant si ulterior organizarea licitatiei pentru activitatea de iarna 2010-2011. |
marți, 6 aprilie 2010
luni, 5 aprilie 2010
Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice la Coţuşca
Poliţiştii din oraşul Darabani l-au depistat în trafic pe A. FELIX de 36 ani, din comuna Coţuşca, în timp ce conducea un autoturism pe DJ 293A, pe raza localităţii Ghireni.Testarea conducătorului auto cu aparat etilotest a pus în evidenţă o concentraţie de 0,49 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost condus la Spitalul oraşului Darabani unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.Faţă de A. FELIX se continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere pe drum public a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, urmând a se propune soluţie procedurală.
duminică, 4 aprilie 2010
Coţuşca – trecut şi prezent. Lucrare monografică
A alcătui o monografie înseamnă o muncă sisifică, dar care are o finalitate pozitivă. Autorul sau autorii depun o străduinţă nemaipomenită, apelând la documente vechi, hrisoave acoperite de praf şi care zac prin diverse arhive, biblioteci, instituite de istorie, ori colecţii particulare. O monografie bun reprezintă o cercetare temeinică, bine structurată din punct de vedere ştiinţific, bogată în interpretări şi fapte, ce satisfac atât exigenţele cititorului avizat, cât şi ale iubitorilor de istorie. O astfel de monografie este şi cea publicată de curând în Editura „Axa”, intitulată „Coţuşca – trecut şi prezent”, având coordonator pe regretatul fost primar al comunei Ion Zbughin la care se adaugă prof. Constantin Airimiţoaie, profesorul – preot Ion Canciuc, un asiduu cercetător al istoriei locale de peste 30 de ani, prof. Gabriela Zbughin şi colonelul Adrian Osolinschi, de la IJP Botoşani, coţuştean la origine. Fiecare dintre cei amintiţi mai sus îşi are „felia” sa la această monumentală lucrare monografică, ce conţine 315 pagini. Prof. Gabriela Zbughin, fiica fostului primar, doctor în biologie, a prelucrat materialele adunate cu multă trudă de tatăl său şi a făcut toate demersurile pentru tipărirea monografiei.
Lucrarea este structurată pe 10 capitole:
1. Cap. I – Caracterizarea fizico-geografică (Constantin Airimiţoaie)
2. Cap. II – De la geografie la istorie: toponimia comunei (Ion Canciuc)
3. Cap. III – Istoricul comunei (Ion Canciuc)
4. Cap. IV – Organizarea administrativo-teritorială (Ion Zbughin, Adrian Osolinschi)
5. Cap. V – Populaţia (Ion Zbughin)
6. Cap. VI – Economia (Ion Zbughin)
7. Cap. VII – Învăţământul (Gabriela Zbughin)
8. Cap. VIII – Ctitorii bisericeşti (Ion Zbughin)
9. Cap. IX – Elemente de etnografie şi folclor (Gabriela Zbughin)
10. Cap. X – Cultura (Ion şi Gabriela Zbughin)
Cele mai vechi urme ale culturii materiale pe teritoriul comunei Coţuşca datează din paleoliticul mijlociu, iar prima menţiune documentară a numelui satului Coţuşca datează din anul 1636, martie, 30, într-un uric dat de Vasile Lupu în Iaşi: „Vasile Voievod întăreşte uric lui Dumitraşco Fulger şi soţiei sale Marica, fiica Nastasiei şi tuturor strănepoţilor lui Bratul Hrincovici, satele Vişnovăţul cu privilegii de la Ştefan Voievod şi Ioan Voievod şi Rădăuţii pe Prut, ţinutul Dorohoi, jumătate din satul COCHIUJCA pe Volovăţ”.
Comuna Coţuşca a luat fiinţă în anul 1865, plasa Berhometele, formată din satele Coţuşca şi Puţureni. Între anii 1865-1871 face parte din plasa Prutului de Jos, Judeţul Dorohoi.
La ultima reformă teritorial-administrativă, comuna Coţuşca fuzionează cu satele comunei Crasnaleuca (1968). Din anul 1968 şi până în prezent comuna Coţuşca cuprinde satele: Coţuşca, Crasnaleuca, Cotu Miculinţi, Ghireni, Nichiteni, Puţureni, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu şi Avram Iancu.
La recensământul din anul 1930, comuna Coţuşca avea un număr de 4972 de locuitori, iar la recensământul din anul 1956 a înregistrat 5.113 de locutori. Între anii 1965-1975 are loc un fenomen de scădere a numărului de locuitori, pus pe seama migrării populaţiei tinere spre oraş. Învăţătorul coţuştean a avut parte de un corp profesoral deosebit, remarcându-se prin seriile de elevi bine pregătiţi, următorii dascăli: Leonard Mîrza, Emil Botezatu, Constantin Cojocariu, Adrian Bahrin, Aurel Dănăilă, Parascheva Chiriac, Octav Ştefănescu, Dinu Grigoraş, Eladia Mîrza, Gheorghe şi Maria Cimbru, Clemanşa Nistorică, Constantin şi Maria Ursache, Ioan Pălii, Dinu Damian etc.
La şcoala din Nichiteni s-au remarcat în mod deosebit Victor Airimiţoaie, Alexandru Niculescu, Maria G. Grădinaru şi în mod exemplar fostul director al şcolii şi prof. de limba şi literatura română, Constantin Th. Grădinaru ce s-a dedicat profesiei peste trei decenii. În prezent, ca pensionar s-a stabilit împreună cu familia în oraşul Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova.
Monografia „Coţuşca – prezent şi viitor, se înscrie printre monografiile bine alcătuite şi documentate precum cele ale comunelor Suliţa (autor Ştefan Ciubotaru), Vorona (autor Constantin Rusu), Leorda (autor Mihai Huţanu) şi cea a oraşului Săveni (autor Constantin Cojocariu). Merită ca aceste bune exemple să fie urmate şi de alte comune, ce n-au o monografie sau măcar micromonografie.
Panait Istrate pe bună dreptate a afirmat că „a trăi într-un loc fără a-i cunoaşte istoria înseamnă a vegeta”. Această monografie merită să fie citită, deoarece însumează pagini de reală valoare documentară, cu toate că are şi unele lipsuri, ori tratări superficiale a unor subcapitole. Monografia poate fi îmbunătăţită pe parcurs cu noi date, fiind de real ajutor pentru specialiştii şi iubitorii de istorie locală, ce poate fi integrată în cea naţională. (Paul UNGUREANU)
Lucrarea este structurată pe 10 capitole:
1. Cap. I – Caracterizarea fizico-geografică (Constantin Airimiţoaie)
2. Cap. II – De la geografie la istorie: toponimia comunei (Ion Canciuc)
3. Cap. III – Istoricul comunei (Ion Canciuc)
4. Cap. IV – Organizarea administrativo-teritorială (Ion Zbughin, Adrian Osolinschi)
5. Cap. V – Populaţia (Ion Zbughin)
6. Cap. VI – Economia (Ion Zbughin)
7. Cap. VII – Învăţământul (Gabriela Zbughin)
8. Cap. VIII – Ctitorii bisericeşti (Ion Zbughin)
9. Cap. IX – Elemente de etnografie şi folclor (Gabriela Zbughin)
10. Cap. X – Cultura (Ion şi Gabriela Zbughin)
Cele mai vechi urme ale culturii materiale pe teritoriul comunei Coţuşca datează din paleoliticul mijlociu, iar prima menţiune documentară a numelui satului Coţuşca datează din anul 1636, martie, 30, într-un uric dat de Vasile Lupu în Iaşi: „Vasile Voievod întăreşte uric lui Dumitraşco Fulger şi soţiei sale Marica, fiica Nastasiei şi tuturor strănepoţilor lui Bratul Hrincovici, satele Vişnovăţul cu privilegii de la Ştefan Voievod şi Ioan Voievod şi Rădăuţii pe Prut, ţinutul Dorohoi, jumătate din satul COCHIUJCA pe Volovăţ”.
Comuna Coţuşca a luat fiinţă în anul 1865, plasa Berhometele, formată din satele Coţuşca şi Puţureni. Între anii 1865-1871 face parte din plasa Prutului de Jos, Judeţul Dorohoi.
La ultima reformă teritorial-administrativă, comuna Coţuşca fuzionează cu satele comunei Crasnaleuca (1968). Din anul 1968 şi până în prezent comuna Coţuşca cuprinde satele: Coţuşca, Crasnaleuca, Cotu Miculinţi, Ghireni, Nichiteni, Puţureni, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu şi Avram Iancu.
La recensământul din anul 1930, comuna Coţuşca avea un număr de 4972 de locuitori, iar la recensământul din anul 1956 a înregistrat 5.113 de locutori. Între anii 1965-1975 are loc un fenomen de scădere a numărului de locuitori, pus pe seama migrării populaţiei tinere spre oraş. Învăţătorul coţuştean a avut parte de un corp profesoral deosebit, remarcându-se prin seriile de elevi bine pregătiţi, următorii dascăli: Leonard Mîrza, Emil Botezatu, Constantin Cojocariu, Adrian Bahrin, Aurel Dănăilă, Parascheva Chiriac, Octav Ştefănescu, Dinu Grigoraş, Eladia Mîrza, Gheorghe şi Maria Cimbru, Clemanşa Nistorică, Constantin şi Maria Ursache, Ioan Pălii, Dinu Damian etc.
La şcoala din Nichiteni s-au remarcat în mod deosebit Victor Airimiţoaie, Alexandru Niculescu, Maria G. Grădinaru şi în mod exemplar fostul director al şcolii şi prof. de limba şi literatura română, Constantin Th. Grădinaru ce s-a dedicat profesiei peste trei decenii. În prezent, ca pensionar s-a stabilit împreună cu familia în oraşul Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova.
Monografia „Coţuşca – prezent şi viitor, se înscrie printre monografiile bine alcătuite şi documentate precum cele ale comunelor Suliţa (autor Ştefan Ciubotaru), Vorona (autor Constantin Rusu), Leorda (autor Mihai Huţanu) şi cea a oraşului Săveni (autor Constantin Cojocariu). Merită ca aceste bune exemple să fie urmate şi de alte comune, ce n-au o monografie sau măcar micromonografie.
Panait Istrate pe bună dreptate a afirmat că „a trăi într-un loc fără a-i cunoaşte istoria înseamnă a vegeta”. Această monografie merită să fie citită, deoarece însumează pagini de reală valoare documentară, cu toate că are şi unele lipsuri, ori tratări superficiale a unor subcapitole. Monografia poate fi îmbunătăţită pe parcurs cu noi date, fiind de real ajutor pentru specialiştii şi iubitorii de istorie locală, ce poate fi integrată în cea naţională. (Paul UNGUREANU)
Nicolae Balcescu/ Buzdugan
Sat cu şase case la Coţuşca
Reportaj - Florentin FLORESCU
Prin multitudinea de sate cu nume mai puţin specifice ţinutului Botoşanilor ne-a fost dat să întâlnim şi unele de personalităţi istorice despre care nu ştiam mai nimic în şcoală şi drept urmare luam cu rigla peste palmă de la profesorul de specialitate până ne intra bine în cap că Nicolae Bălcescu nu era doar bărbosul ăla de pe bancnota de 100 de lei pe care o mai palpam şi noi din când în când, mai cu seamă în ziua de leafă a părinţilor. După corecţia didactică absolut necesară am aflat că Nicolae Bălcescu a fost şi un strălucit revoluţionar paşoptist, iar când am crescut mai mari am mai aflat şi ce înseamnă „paşoptist”. Iar când în sfârşit credeam că le ştim pe toate iată că am mai aflat ceva. Nicolae Bălcescu este şi numele unui sat din comuna Coţuşca, judeţul Botoşani. Ce o fi având paşoptistul din Ţara Românească cu activitatea post-revoluţionară dintr-unul din cele mai de nord aşezări ale patriei noastre nimeni nu a ştiut să ne spună. Primarul comunei Coţuşca, Andronic Cirimpei, s-a arătat foarte rezervat în explicaţii: „Eu ştiu că înainte satul se chema Buzdugan. De ce i s-a schimbat numele în Nicolae Bălcescu n-aş putea să vă spun”. De altfel comuna Coţuşca nu duce lipsă de sate cu nume de oameni celebri. Mai sunt pe acolo şi Avram Iancu şi Mihail Kogălniceanu, care se asezonează de minune cu celelalte: Puţureni, Crasnaleuca sau Cotu Miculinţi.
Actele Primăriei contrazise de realitate
Ca să ajungi la Nicolae Bălcescu, de exemplu, trebuie să treci mai întâi prin Puţureni dacă nu eşti pudic. De la Puţureni încolo e mai dificil fiindcă drumul este aproape inexistent. Cu ajutorul primarului Cirimpei, care ne-a sfătuit să abandonăm maşina noastră şi să mergem cu Dacia lui 4x4, am răzbit prin noroaiele de nord ale patriei şi după multe derapaje şi patinări am reuşit în sfârşit să dăm de satul Nicolae Bălcescu. Din Primărie aflasem că satul are vreo 12 case şi 18 persoane. La faţa locului situaţia aproape că s-a inversat. Doar şase case au mai rămas în sat în schimb la un recensământ sumar au ieşit 36 de locuitori. Numai la Florentin Miliniceanu sunt 11 suflete în casă. „Locuiesc aici din 1966, de când m-am născut. Harabulă mai are şi el şase plus trei ai lui Ion Huţanu, în total sunt peste 22 de copii. Cu părinţi cu tot suntem 36". Asta spre surprinderea primarului Cirimpei, care nici el nu a prea avut ocazia să treacă pe aici până la venirea noastră. De altfel nici locuitorii satului n-au avut prilejul până atunci să vadă un primar în carne şi oase.
Lăsaţi pe întuneric
Răzleţit pe câmpurile sterile din cel mai îndepărtat colţ al comunei Coţuşca, satul Nicolae Bălcescu e condamnat la existenţă în contumacie. Atunci când am fost noi, de trei zile nu mai avea curent electric, dar cui să te plângi fiindcă aici nici semnalul telefonic nu găseşte o cale de acces. Degeaba au mai toţi antene satelit dacă stau pe întuneric. Casele din Nicolae Bălcescu sunt simple: câteva camere cu acoperişuri în patru ape, ca peste mai tot în judeţ. Ce le separă de altele este faptul că nu au garduri. Sătenii nu se tem că ar atenta cineva la sărăcia şi nevoile şi neamul lor. Se cunosc între ei, se ajută unul pe altul, trăiesc câteşi 36 ca într-o familie. Preajma caselor abundă de păsări. Era cât pe ce să le spun păsări de curte, dar de unde curţi într-o comunitate atât de restrânsă? Se adăpostesc şi ele pe unde apucă, unele sub căruţă altele în căruţă că doar n-or să suporte intemperiile naturii sub cerul liber.
Copii obligaţi să facă naveta
Nici magazin nu există în Nicolae Bălcescu, aşa că pentru aprovizionarea cu strictul necesar mai merge din când în când câte un sătean cu căruţa până hăt la Codreni, cale de vreo şase kilometri de străbătut prin noroaie. Tot acolo se duc şi la biserică, dar numai la spovedanie, că drumul e lung şi anevoios, iar Dumnezeu e răbdător cu ei şi crede cât le e de greu să fie evlavioşi. Nici cimitir nu este în sat dar nici nu simt nevoia de aşa ceva, oamenii de aici n-au timp nici să moară fiindcă au de întreţinut familiile lor numeroase. De dispensar ori şcoală nici nu poate fi vorba. Care are cu ce se deplasa merge opt kilometri până la Coţuşca. Cine nu se tratează acasă cu indiferenţă. Cu şcoala e mai greu. Cei 22 de copii ai satului sunt nevoiţi să străbată zilnic, indiferent de vremuri, kilometri întregi până la Puţureni ori Codreni. De gripă porcină nici nu s-a auzit până aici. Ce criză mondială? Ce alegeri? Astfel de informaţii ajung o dată la patru ani cu aceeaşi ciclicitate cu care se produc şi evenimentele. Pentru ei Băsescu ori Geoană e tot un drac. Adică ceva de care faci două cruci şi ai scăpat. „Astă vară a bătut gheaţă şi nouă nu ne-a dat nimeni nimic. Şi a fost gheaţa cât oul de găină” se plângea Ioan Huţanu. „Pe aici nici Poliţia nu trece. Dar la ce să treacă dacă suntem o mână de oameni care nu facem rău nimănui”, îl completează Florentin Miliniceanu. În preajma casei lui se află singura fântână din sat, care ostoieşte toate cele 36 de suflete. Semn că la Nicolae Bălcescu se trăieşte în pace şi armonie. La Nicolae Bălcescu ori la Buzdugan, ce mai contează acum cum se numeşte satul. Important e că există.
Reportaj - Florentin FLORESCU
Prin multitudinea de sate cu nume mai puţin specifice ţinutului Botoşanilor ne-a fost dat să întâlnim şi unele de personalităţi istorice despre care nu ştiam mai nimic în şcoală şi drept urmare luam cu rigla peste palmă de la profesorul de specialitate până ne intra bine în cap că Nicolae Bălcescu nu era doar bărbosul ăla de pe bancnota de 100 de lei pe care o mai palpam şi noi din când în când, mai cu seamă în ziua de leafă a părinţilor. După corecţia didactică absolut necesară am aflat că Nicolae Bălcescu a fost şi un strălucit revoluţionar paşoptist, iar când am crescut mai mari am mai aflat şi ce înseamnă „paşoptist”. Iar când în sfârşit credeam că le ştim pe toate iată că am mai aflat ceva. Nicolae Bălcescu este şi numele unui sat din comuna Coţuşca, judeţul Botoşani. Ce o fi având paşoptistul din Ţara Românească cu activitatea post-revoluţionară dintr-unul din cele mai de nord aşezări ale patriei noastre nimeni nu a ştiut să ne spună. Primarul comunei Coţuşca, Andronic Cirimpei, s-a arătat foarte rezervat în explicaţii: „Eu ştiu că înainte satul se chema Buzdugan. De ce i s-a schimbat numele în Nicolae Bălcescu n-aş putea să vă spun”. De altfel comuna Coţuşca nu duce lipsă de sate cu nume de oameni celebri. Mai sunt pe acolo şi Avram Iancu şi Mihail Kogălniceanu, care se asezonează de minune cu celelalte: Puţureni, Crasnaleuca sau Cotu Miculinţi.
Actele Primăriei contrazise de realitate
Ca să ajungi la Nicolae Bălcescu, de exemplu, trebuie să treci mai întâi prin Puţureni dacă nu eşti pudic. De la Puţureni încolo e mai dificil fiindcă drumul este aproape inexistent. Cu ajutorul primarului Cirimpei, care ne-a sfătuit să abandonăm maşina noastră şi să mergem cu Dacia lui 4x4, am răzbit prin noroaiele de nord ale patriei şi după multe derapaje şi patinări am reuşit în sfârşit să dăm de satul Nicolae Bălcescu. Din Primărie aflasem că satul are vreo 12 case şi 18 persoane. La faţa locului situaţia aproape că s-a inversat. Doar şase case au mai rămas în sat în schimb la un recensământ sumar au ieşit 36 de locuitori. Numai la Florentin Miliniceanu sunt 11 suflete în casă. „Locuiesc aici din 1966, de când m-am născut. Harabulă mai are şi el şase plus trei ai lui Ion Huţanu, în total sunt peste 22 de copii. Cu părinţi cu tot suntem 36". Asta spre surprinderea primarului Cirimpei, care nici el nu a prea avut ocazia să treacă pe aici până la venirea noastră. De altfel nici locuitorii satului n-au avut prilejul până atunci să vadă un primar în carne şi oase.
Lăsaţi pe întuneric
Răzleţit pe câmpurile sterile din cel mai îndepărtat colţ al comunei Coţuşca, satul Nicolae Bălcescu e condamnat la existenţă în contumacie. Atunci când am fost noi, de trei zile nu mai avea curent electric, dar cui să te plângi fiindcă aici nici semnalul telefonic nu găseşte o cale de acces. Degeaba au mai toţi antene satelit dacă stau pe întuneric. Casele din Nicolae Bălcescu sunt simple: câteva camere cu acoperişuri în patru ape, ca peste mai tot în judeţ. Ce le separă de altele este faptul că nu au garduri. Sătenii nu se tem că ar atenta cineva la sărăcia şi nevoile şi neamul lor. Se cunosc între ei, se ajută unul pe altul, trăiesc câteşi 36 ca într-o familie. Preajma caselor abundă de păsări. Era cât pe ce să le spun păsări de curte, dar de unde curţi într-o comunitate atât de restrânsă? Se adăpostesc şi ele pe unde apucă, unele sub căruţă altele în căruţă că doar n-or să suporte intemperiile naturii sub cerul liber.
Copii obligaţi să facă naveta
Nici magazin nu există în Nicolae Bălcescu, aşa că pentru aprovizionarea cu strictul necesar mai merge din când în când câte un sătean cu căruţa până hăt la Codreni, cale de vreo şase kilometri de străbătut prin noroaie. Tot acolo se duc şi la biserică, dar numai la spovedanie, că drumul e lung şi anevoios, iar Dumnezeu e răbdător cu ei şi crede cât le e de greu să fie evlavioşi. Nici cimitir nu este în sat dar nici nu simt nevoia de aşa ceva, oamenii de aici n-au timp nici să moară fiindcă au de întreţinut familiile lor numeroase. De dispensar ori şcoală nici nu poate fi vorba. Care are cu ce se deplasa merge opt kilometri până la Coţuşca. Cine nu se tratează acasă cu indiferenţă. Cu şcoala e mai greu. Cei 22 de copii ai satului sunt nevoiţi să străbată zilnic, indiferent de vremuri, kilometri întregi până la Puţureni ori Codreni. De gripă porcină nici nu s-a auzit până aici. Ce criză mondială? Ce alegeri? Astfel de informaţii ajung o dată la patru ani cu aceeaşi ciclicitate cu care se produc şi evenimentele. Pentru ei Băsescu ori Geoană e tot un drac. Adică ceva de care faci două cruci şi ai scăpat. „Astă vară a bătut gheaţă şi nouă nu ne-a dat nimeni nimic. Şi a fost gheaţa cât oul de găină” se plângea Ioan Huţanu. „Pe aici nici Poliţia nu trece. Dar la ce să treacă dacă suntem o mână de oameni care nu facem rău nimănui”, îl completează Florentin Miliniceanu. În preajma casei lui se află singura fântână din sat, care ostoieşte toate cele 36 de suflete. Semn că la Nicolae Bălcescu se trăieşte în pace şi armonie. La Nicolae Bălcescu ori la Buzdugan, ce mai contează acum cum se numeşte satul. Important e că există.
sâmbătă, 3 aprilie 2010
In Cotusca nu se poate construi o piata din cauza unui chiosc
Prefectura a anulat decizia prin care primarul vroia sa demoleze chioscul
Piata de alimente a comunei Cotusca deserveste peste 10 mii de locuitori. In zilele de tirg
se aduna in jurul tarabelor sateni din mai toate comunele invecinate. Desi extrem de necesara, piata din Cotusca este amenintata de mai multa vreme cu inchiderea de catre Inspectoratul de Sanatate Publica, tarabele pe care taranii isi expun marfurile fiind neacoperite si situate la numai 2 metri departare de sosea. Praful stirnit de circulatia vehiculelor se depune pe alimentele scoase la vinzare, ISP considerind ca actuala amplasare a
pietei nu satisface conditiile igienico-sanitare de functionare. Gheorghe Mihalache, primarul comunei, s-a gindit sa le ofere concetatenilor o piata noua, cu hala de carne si lactate moderna, faiantata si dotata cu apa
curenta. "Timp de doi ani m-am tot gindit de unde sa procur materiale de constructie si resursele de finantare necesare, am dispus intocmirea memoriului tehnic al investitiei, iar dupa sarbatorile de Paste din acest an urma sa incepem. Am facut rost de boltari din demolarea unui grajd, am procurat tigla si lemn pentru constructie din demolari, balast si nisip avem de la balastiera din comuna, iar oamenii sint dispusi sa faca si munca patriotica. Insa nu am reusit sa incepem lucrarile din cauza unui amarit de chiosc aflat in perimetrul de constructie si pe care Prefectura nu ne lasa sa-l demolam" declara Gheorghe Mihalache.
Ghimpele care sta in coasta Primariei Cotusca si din cauza caruia nu poate fi realizata piata este un chiosc din caramida, de aproximativ 2 pe 4 metri, aflat exact pe locul unde se va afla hala de carne. In 1991, Comisia de lichidare a CAP Cotusca a vindut Prodcoop Botosani chioscul cu pricina. Deoarece terenul pe care este construit chioscul apartine domeniului public, Prodcoop s-a angajat la plata unei taxe de concesionare, taxa care nu a fost insa niciodata varsata in casieria Primariei. De circa o luna, chioscul a fost vindut de catre Prodcoop lui Ion Acasandrei, consilier local la Cotusca, pentru ca acesta sa isi poata desfasura nestingherit micul comert
cu bauturi alcoolice la pahar, comert pe care il practica si pina acum, insa ca angajat al Prodcoop. Noului proprietar nu i-a fost eliberata de catre primarie autorizatia de instrainare a terenului necesara vinzarii.
Mihalache a emis pe 15 decembrie 1997 decizia nr. 76, prin care cerea Prodcoop-ului sa isi demoleze chioscul. Decizia a fost luata in baza referatului 2307/1997 care certifica faptul ca Prodcoop nu a platit niciodata chirie pentru terenul pe care se afla chioscul. "Pe la sfirsitul lui ianuarie m-am trezit cu citatie la tribunal, Prefectura actionindu-ma in contencios administrativ sub acuzatia ca nu am respectat procedura legala de demolare. Potrivit lor, eu ar fi trebuit sa astept ca Prodcoopul sa depuna o cerere prin care sa-si ceara demolarea, dar cine isi taie singur craca de sub picioare? In loc sa aprecieze faptul ca o investitie
de 42 de milioane se construieste fara efortul financiar al Prefecturii, ei au cautat o modalitate prin care sa impiedice aceasta investitie".
Pe 16 aprilie, dupa cel de-al doilea termen de judecata, apelul Prefecturii a fost admis, dispozitia data de Mihalache fiind anulata. Negru de suparare, cu toate materialele si oamenii pregatiti sa inceapa constructia halei, primarul de Cotusca se vede nevoit sa astepte pana cind actualul proprietar al chioscului, Ion Acasandrei, isi va cere singur demolarea. Gheorghe Munteanu, seful Serviciului Contencios Administrativ din cadrul Prefecturii ne-a informat ca primarul Mihalache a incalcat Legea 69, el trebuind sa ceara de la inceput evacuarea pe cale judecatoreasca a chioscului. Gheorghe Munteanu a declarat: "Prefectura a trimis intii lui Mihalache o solicitare de revocare a dispozitiei proprii si abia apoi a fost silita sa-l actioneze in contencios administrativ". Primarul sustine ca Prefectul ar fi trebuit sa dea el insusi primul exemplu de respectare a Legii 69, dupa parerea lui Mihalache reprezentantul Executivului in plan local fiind obligat sa apere domeniul public. "Daca ma credeti, nici nu stiu cum arata prefectul. Niciodata nu am fost convocat la o intilnire cu primarii din judet. Mi se pare
ca putin ii pasa de adevaratele prioritati ale comunelor. Cred ca are o antipatie deosebita pentru mine, desi nu ma cunoaste. Am auzit ca vrea sa ma demita".
Reamintim cititorilor ca Gheorghe Mihalache a facut in decembrie anul trecut greva foamei pentru ca Prefectura sa-i aprobe o lista de revendicari in folosul comunei. Tot el s-a zbatut ca scoala din Mihail Kogalniceanu si gradinitele din Nichiteni, Ghireni si Crasnaleuca sa fie demolate din cauza riscului mare pe care il prezentau pentru copii, aflindu-se intr-o stare avansata de degradare. De aceasta data primarul este hotarit sa inainteze recurs si "sa mearga pina in pinzele albe" pentru construirea pietei noi din Cotusca.
Piata de alimente a comunei Cotusca deserveste peste 10 mii de locuitori. In zilele de tirg
se aduna in jurul tarabelor sateni din mai toate comunele invecinate. Desi extrem de necesara, piata din Cotusca este amenintata de mai multa vreme cu inchiderea de catre Inspectoratul de Sanatate Publica, tarabele pe care taranii isi expun marfurile fiind neacoperite si situate la numai 2 metri departare de sosea. Praful stirnit de circulatia vehiculelor se depune pe alimentele scoase la vinzare, ISP considerind ca actuala amplasare a
pietei nu satisface conditiile igienico-sanitare de functionare. Gheorghe Mihalache, primarul comunei, s-a gindit sa le ofere concetatenilor o piata noua, cu hala de carne si lactate moderna, faiantata si dotata cu apa
curenta. "Timp de doi ani m-am tot gindit de unde sa procur materiale de constructie si resursele de finantare necesare, am dispus intocmirea memoriului tehnic al investitiei, iar dupa sarbatorile de Paste din acest an urma sa incepem. Am facut rost de boltari din demolarea unui grajd, am procurat tigla si lemn pentru constructie din demolari, balast si nisip avem de la balastiera din comuna, iar oamenii sint dispusi sa faca si munca patriotica. Insa nu am reusit sa incepem lucrarile din cauza unui amarit de chiosc aflat in perimetrul de constructie si pe care Prefectura nu ne lasa sa-l demolam" declara Gheorghe Mihalache.
Ghimpele care sta in coasta Primariei Cotusca si din cauza caruia nu poate fi realizata piata este un chiosc din caramida, de aproximativ 2 pe 4 metri, aflat exact pe locul unde se va afla hala de carne. In 1991, Comisia de lichidare a CAP Cotusca a vindut Prodcoop Botosani chioscul cu pricina. Deoarece terenul pe care este construit chioscul apartine domeniului public, Prodcoop s-a angajat la plata unei taxe de concesionare, taxa care nu a fost insa niciodata varsata in casieria Primariei. De circa o luna, chioscul a fost vindut de catre Prodcoop lui Ion Acasandrei, consilier local la Cotusca, pentru ca acesta sa isi poata desfasura nestingherit micul comert
cu bauturi alcoolice la pahar, comert pe care il practica si pina acum, insa ca angajat al Prodcoop. Noului proprietar nu i-a fost eliberata de catre primarie autorizatia de instrainare a terenului necesara vinzarii.
Mihalache a emis pe 15 decembrie 1997 decizia nr. 76, prin care cerea Prodcoop-ului sa isi demoleze chioscul. Decizia a fost luata in baza referatului 2307/1997 care certifica faptul ca Prodcoop nu a platit niciodata chirie pentru terenul pe care se afla chioscul. "Pe la sfirsitul lui ianuarie m-am trezit cu citatie la tribunal, Prefectura actionindu-ma in contencios administrativ sub acuzatia ca nu am respectat procedura legala de demolare. Potrivit lor, eu ar fi trebuit sa astept ca Prodcoopul sa depuna o cerere prin care sa-si ceara demolarea, dar cine isi taie singur craca de sub picioare? In loc sa aprecieze faptul ca o investitie
de 42 de milioane se construieste fara efortul financiar al Prefecturii, ei au cautat o modalitate prin care sa impiedice aceasta investitie".
Pe 16 aprilie, dupa cel de-al doilea termen de judecata, apelul Prefecturii a fost admis, dispozitia data de Mihalache fiind anulata. Negru de suparare, cu toate materialele si oamenii pregatiti sa inceapa constructia halei, primarul de Cotusca se vede nevoit sa astepte pana cind actualul proprietar al chioscului, Ion Acasandrei, isi va cere singur demolarea. Gheorghe Munteanu, seful Serviciului Contencios Administrativ din cadrul Prefecturii ne-a informat ca primarul Mihalache a incalcat Legea 69, el trebuind sa ceara de la inceput evacuarea pe cale judecatoreasca a chioscului. Gheorghe Munteanu a declarat: "Prefectura a trimis intii lui Mihalache o solicitare de revocare a dispozitiei proprii si abia apoi a fost silita sa-l actioneze in contencios administrativ". Primarul sustine ca Prefectul ar fi trebuit sa dea el insusi primul exemplu de respectare a Legii 69, dupa parerea lui Mihalache reprezentantul Executivului in plan local fiind obligat sa apere domeniul public. "Daca ma credeti, nici nu stiu cum arata prefectul. Niciodata nu am fost convocat la o intilnire cu primarii din judet. Mi se pare
ca putin ii pasa de adevaratele prioritati ale comunelor. Cred ca are o antipatie deosebita pentru mine, desi nu ma cunoaste. Am auzit ca vrea sa ma demita".
Reamintim cititorilor ca Gheorghe Mihalache a facut in decembrie anul trecut greva foamei pentru ca Prefectura sa-i aprobe o lista de revendicari in folosul comunei. Tot el s-a zbatut ca scoala din Mihail Kogalniceanu si gradinitele din Nichiteni, Ghireni si Crasnaleuca sa fie demolate din cauza riscului mare pe care il prezentau pentru copii, aflindu-se intr-o stare avansata de degradare. De aceasta data primarul este hotarit sa inainteze recurs si "sa mearga pina in pinzele albe" pentru construirea pietei noi din Cotusca.
joi, 1 aprilie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)