vineri, 26 martie 2010
Copii batuti si infometati de tata 
Intr-o familie din localitatea Nichiteni, teroarea este adusa in casa, zilnic, de tatal celor patru copii ai familiei. Pentru acesti copii, cu varste intre sase si 14 ani, cuvantul "tata" nu inseamna siguranta, ocrotire, dragoste parinteasca. "Le este frica si tremura atunci cand vorbesti de tatal lor", spune despre cei patru copii, asistentul medical comunitar din localitate.
Patru copii, din localitatea Nichiteni-Cotusca, sunt batuti si infometati de propriul tata. Minorii au varste cuprinse intre sase si 14 ani si traiesc in teroare in fiecare zi, langa cel care le-a dat viata. Nu primesc mancare, in schimb sunt pusi de tata sa-i cumpere bauturi alcoolice, sa munceasca in gospodarie si, mai mult, sa il maseze. Mama copiilor, Hanciuc Cristina, in varsta de 28 de ani, a fost batuta si alungata de acasa de aproape o luna si, chiar daca a incercat de cateva ori sa se intoarca pentru a-si vedea copiii, nu a fost primita. Ba mai mult, a fost amenintata cu noi batai. Cazul este cunoscut in localitate de politisti si de asistentii medicali comunitari. Barbatul, Vasile Damian, nu este casatorit legal cu mama copiilor si a fost amendat in repetate randuri de politistii din localitate pentru violenta domestica. Cazul nu a fost mediatizat si nici facut cunoscut autoritatilor din sanatatea botosaneana, dar nici celor responsabile de protectia copilului, pentru ca agresorul a promis ca nu va mai apela la violenta nici in cazul femeii, dar nici al copiilor. Promisiunea a fost insa incalcata de repetate ori, mai ales atunci cand barbatul se imbata. Paharul s-a umplut in urma cu o luna, cand barbatul a batut-o pe femeie si a alungat-o de acasa. Pentru ca nu mai putea sa indure agresiunile acestuia, femeia l-a dat in judecata in speranta ca va obtine ordin de evacuare din casa primita de la parintii sai. "Noi nu am facut cunoscut cazul mergand pe ideea ca problema se va rezolva in familie. Si mama a crezut acelasi lucru, l-a iertat de cateva ori si s-au impacat in ideea ca acesti copii trebuie sa aiba si un tata, insa nu s-a mai putut. Barbatul isi bate copiii cumplit, mai ales de cand a fugarit-o pe mama de acasa, nu le da de mancare, ii trimite sa-i cumpere alcool si sa ii faca masaj. Comportamentul acestuia depaseste orice limita de bun simt", a declarat Mariana Cirimpei, asistent medical comunitar in localitatea Cotusca. Din cauza corectiilor primite de la tata, copiii sunt speriati. "Le este frica si tremura atunci cand vorbesti de tatal lor. Nu pot sa spun ca au fost batuti pana au ramas cu vanatai, dar sunt agresati de tata in mod frecvent. Copiii sunt ingrijiti de mama si locuiesc in conditii bune, insa tatal este cel rau", a mai spus Mariana Cirimpei. Statisticile arata ca, intr-un procent alarmant de mare, parintii considera ca una dintre cele mai bune metode de a-si cuminti copiii este bataia. In fiecare an, zeci de copii maltratati de propriii parinti ajung in grija asistentilor sociali, in vreme ce parintii sunt decazuti din drepturile legale, insa mai sunt zeci sau poate sute de mii care indura cu stoicism corectiile aplicate de adultii iresponsabili. (L.L.)
Patru copii, din localitatea Nichiteni-Cotusca, sunt batuti si infometati de propriul tata. Minorii au varste cuprinse intre sase si 14 ani si traiesc in teroare in fiecare zi, langa cel care le-a dat viata. Nu primesc mancare, in schimb sunt pusi de tata sa-i cumpere bauturi alcoolice, sa munceasca in gospodarie si, mai mult, sa il maseze. Mama copiilor, Hanciuc Cristina, in varsta de 28 de ani, a fost batuta si alungata de acasa de aproape o luna si, chiar daca a incercat de cateva ori sa se intoarca pentru a-si vedea copiii, nu a fost primita. Ba mai mult, a fost amenintata cu noi batai. Cazul este cunoscut in localitate de politisti si de asistentii medicali comunitari. Barbatul, Vasile Damian, nu este casatorit legal cu mama copiilor si a fost amendat in repetate randuri de politistii din localitate pentru violenta domestica. Cazul nu a fost mediatizat si nici facut cunoscut autoritatilor din sanatatea botosaneana, dar nici celor responsabile de protectia copilului, pentru ca agresorul a promis ca nu va mai apela la violenta nici in cazul femeii, dar nici al copiilor. Promisiunea a fost insa incalcata de repetate ori, mai ales atunci cand barbatul se imbata. Paharul s-a umplut in urma cu o luna, cand barbatul a batut-o pe femeie si a alungat-o de acasa. Pentru ca nu mai putea sa indure agresiunile acestuia, femeia l-a dat in judecata in speranta ca va obtine ordin de evacuare din casa primita de la parintii sai. "Noi nu am facut cunoscut cazul mergand pe ideea ca problema se va rezolva in familie. Si mama a crezut acelasi lucru, l-a iertat de cateva ori si s-au impacat in ideea ca acesti copii trebuie sa aiba si un tata, insa nu s-a mai putut. Barbatul isi bate copiii cumplit, mai ales de cand a fugarit-o pe mama de acasa, nu le da de mancare, ii trimite sa-i cumpere alcool si sa ii faca masaj. Comportamentul acestuia depaseste orice limita de bun simt", a declarat Mariana Cirimpei, asistent medical comunitar in localitatea Cotusca. Din cauza corectiilor primite de la tata, copiii sunt speriati. "Le este frica si tremura atunci cand vorbesti de tatal lor. Nu pot sa spun ca au fost batuti pana au ramas cu vanatai, dar sunt agresati de tata in mod frecvent. Copiii sunt ingrijiti de mama si locuiesc in conditii bune, insa tatal este cel rau", a mai spus Mariana Cirimpei. Statisticile arata ca, intr-un procent alarmant de mare, parintii considera ca una dintre cele mai bune metode de a-si cuminti copiii este bataia. In fiecare an, zeci de copii maltratati de propriii parinti ajung in grija asistentilor sociali, in vreme ce parintii sunt decazuti din drepturile legale, insa mai sunt zeci sau poate sute de mii care indura cu stoicism corectiile aplicate de adultii iresponsabili. (L.L.)
Tigari de contrabanda confiscate in Rapidul Botosani-Bucuresti!
Călătorie cu ghinion pentru un botoşănean care a fost prins de poliţişti, miercuri seara, cu o geantă în care transporta nu mai puţin de 1000 de pachete de ţigări!
În seara de 3 martie 2010, în jurul orei 22.30, poliţiştii din cadrul Biroului Poliţie Transporturi, cu ocazia patrulării in trenul Rapid Botoşani-Bucureşti, cu plecare din staţia CFR Botoşani, la ora 22.00, l-au depistat pe B. Ciprian, de 27 de ani, din comuna Coţuşca, judeţul Botoşani, care avea asupra sa o geantă de voiaj în care transporta 1.000 pachete de ţigări de provenienţă Republica Ucraina.
Faţă de B. Ciprian a fost luată măsura sancţionării contravenţionale conform Legii nr. 12/1990, iar întreaga cantitate de ţigări a fost confiscată.
Antrax la Botosani
Opt persoane dintr-o comuna botosaneana sunt in carantina dupa ce s-a constatat ca o bovina cu care au intrat in contact avea antrax, abatorul in care a fost sacrificat animalul este inchis, iar transporturile cu animale sunt monitorizate de autoritatile veterinare din judet. Proprietarul bovinei, din localitatea Nichiteni, comuna botosaneana Cotusca, a observat ca bovina avea semne de boala si a hotarat sacrificarea animalului. Dupa ce probele au fost analizate la laborator, s-a constatat ca bovina avea antrax. Cele opt persoane care au venit in contact cu animalul au intrat in carantina, fiind monitorizate de DSP Botosani, acestea fiind sub tratament, iar hainele le-au fost arse pentru a se elimina orice forma de transmitere a bolii. "Aceste persoane vor fi vizitate zilnic pentru a se observa eventuale semne de boala, adica febra sau o leziune cutanata", a declarat medicul epidemiolog al DSP Botosani, Ecaterina Chihaia. Antraxul este o boala infectioasa a vitelor - transmisibila si omului, manifestata prin abcese pulmonare, gastrointestinale si prin simptome de colaps. Reprezentantii DSVSA Botosani sustin ca situatia este sub control si nu exista motive de panica. "Proprietarul a vazut ca bovina era cazuta de o zi si a trimis-o la abator pentru sacrificare de necesitate. Medicul veterinar, la examenul post mortem, a descoperit probleme si atunci au fost aduse probe la laboratorul DSV unde s-a confirmat antraxul", a declarat directorul DSVSA Botosani, Minodora Vasiliu. Aceasta a adaugat ca abatorul din Rachiti unde a fost sacrificata bovina a fost inchis temporar pentru o perioada de 14 zile. S-au facut analize si celorlalte 24 de bovine ale proprietarului animalului bolnav si din primele rezultate nu se confirma ca ar fi bolnave. "Consideram ca este un caz izolat si nu trebuie sa panicam populatia", a mai spus Vasiliu. Primarul comunei Cotusca, Andronic Cirimpei, a precizat ca in comuna au fost adoptate masuri de urgenta. "Pentru inceput am luat masuri de izolare a zonei, am izolat tarlaua, am pus indicatoare de interzicere a pasunatului si am ars cu gaz metan zona, iar organele animalului au fost ingropate la un metru jumatate in pamant. Deocamdata, nu este voie sa se vanda vaci din comuna o perioada de 21 zile", a precizat primarul.
Comuna Cotusca
ASEZAREA GEOGRAFICA
Comuna Cotusca, in forma actuala, a luat fiinta in urma noii impartiri administrativ-teritoriale a Romaniei din primavara anului 1968, cuprinzand la acea data vechea comuna Cotusca si comuna Crasnaleuca.
Este situata in nordul Campiei Moldovei, in judetul Botosani, atingand altitudinea maxima pe dealul Bodron, cu o inaltime de 271 metri.
Teritoriul comunei este strabatut de cursul paraielor Ghireni si Volovat, afluienti ai Prutului.
In partea de nord se invecineaza cu comuna Radauti Prut si raul Prut, care include intre cele doua coturi satele Cotu Miculinti si Crasnaleuca, la nord-vest - comuna Viisoara, la sud-vest - comuna Mileanca si orasul Darabani, la sud cu comunele Draguseni si Avrameni, iar la est - comuna Mitoc si o parte din raul Prut.
Comuna Cotusca are in componenta un numar de 9 sate. Centrul de comuna se afla in satul Cotusca, situat in centrul perimetrului comunei, celelalte sate fiind dispuse astfel:
Infatisarea actuala a reliefului din comuna Cotusca este rezultatul unei evolutii indelungate care s-a desfasurat sub influenta a doua categorii de factori: factori interni reprezentati prin roca, structura si tectonica si factori externi reprezentati prin elemente climatice, hidrografice si biogeografice.
Relieful actual colinar si deluros a fost sculptat in cea mai mare parte incepand din pliocenul superior si pleistocen.
Rolul principal in modelarea reliefului l-a jucat Prutul si, in functie de evolutia vaii lui, au evoluat si vaile apelor tributare: paraiele Ghireni, Volovat, paraul Calului afluent al Volovatului, care au contribuit la formarea aspectului colinar al regiunii alaturi si de alti factori externi reprezentati de procesele deluviale, precipitatiile, vanturile si factorul antropic.
CLIMA
Inregistrarile facute la Statia Meteorologica Dorohoi si cea de la Avrameni scot in evidenta ca temperature aerului si regimul anual se incadreaza intre limitele existente in climatul temperat continental de nuanta excesiva.
Aceasta parte a tarii, in care este situat teritoriul comunei Cotusca, este acoperita in timpul iernii de masele reci ale anticiclonului continental, iar vara de aer cald si uscat, climatul avand un caracter continental, subliniind faptul ca pe sesul Prutului conditiile sunt putin mai aspre iarna decat pe colinele domoale din sudul teritoriului.
Media anuala a temperaturii aerului este de 8.4 grade C, existand o tendinta de marire a temperaturii.
VEGETATIA SI ANIMALELE
Situat in partea Nordica a Podisului Moldovei si Campiei Moldovei, teritoriul comunei Cotusca are o vegetatie bogata. In conditiile de clima uscata si de roci podogenetice bazice, o productivitate ridicata o au padurile de fag si cele amestecate de stejar cu alte foioase. Pe solurile cernoziomice, foarte trofice, s-a instalat o vegetatie de paduri si pajisti xerofite,bogate in specii, dar de o productivitate mai redusa din cauza climei uscate.
Comunei Cotusca ii este specifica vegetatia de silvostepa.
In functie de conditiile climatice si de vegetatie, pe teritoriul comunei Cotusca intalnim urmatoarele tipuri faunistice:
Sub influenta formelor de mezo si microrelief, a climei si a vegetatiei naturale, teritoriul comunei prezinta o diversitate insemnata a solurilor (71 unitati de sol), grupate in:
Teren cu exces de umiditate cauzat de apa freatica si cele inundabile ocupa 18% din teritoriul comunei.
Suprafata comumnei este de 11923.31 ha, iar drumurile publice ocupa 156.22 ha.
Asezate intr-un cadru natural extreme de generos si la intretaierea unor stravechi drumuri comerciale care isi pastreaza importanta atat in prezent cat si in viitor DJ Botosani-Radauti Prut si DJ Darabani-Mileanca-Putureni-Ghireni si DN Avrameni-Radauti Prut. Pentru valorificarea traditiilor si educarea in spirit comunitar si dinamizarea comunicarii si cunoasterii intre oameni si intre localitatile din zona, in comuna Cotusca se organizeaza o serie de manifestari culturale, spectacole artistice care au loc la Caminul Cultural Cotusca.
Comuna Cotusca, in forma actuala, a luat fiinta in urma noii impartiri administrativ-teritoriale a Romaniei din primavara anului 1968, cuprinzand la acea data vechea comuna Cotusca si comuna Crasnaleuca.
Este situata in nordul Campiei Moldovei, in judetul Botosani, atingand altitudinea maxima pe dealul Bodron, cu o inaltime de 271 metri.
Teritoriul comunei este strabatut de cursul paraielor Ghireni si Volovat, afluienti ai Prutului.
In partea de nord se invecineaza cu comuna Radauti Prut si raul Prut, care include intre cele doua coturi satele Cotu Miculinti si Crasnaleuca, la nord-vest - comuna Viisoara, la sud-vest - comuna Mileanca si orasul Darabani, la sud cu comunele Draguseni si Avrameni, iar la est - comuna Mitoc si o parte din raul Prut.
Comuna Cotusca are in componenta un numar de 9 sate. Centrul de comuna se afla in satul Cotusca, situat in centrul perimetrului comunei, celelalte sate fiind dispuse astfel:
- Ghireni la 4 km nord est,
- Cotu Miculinti la 10 km nord-est,
- Crasnaleuca la 10 km est-nord est,
- Putureni la 2 km sud,
- N. Balcescu la 6 km sud-sud vest,
- Nichiteni la 3.5 km sud-est,
- Avram Iancu la 7.5 km sud-est
- M. Kogalniceanu la 6.5 km sud.
Infatisarea actuala a reliefului din comuna Cotusca este rezultatul unei evolutii indelungate care s-a desfasurat sub influenta a doua categorii de factori: factori interni reprezentati prin roca, structura si tectonica si factori externi reprezentati prin elemente climatice, hidrografice si biogeografice.
Relieful actual colinar si deluros a fost sculptat in cea mai mare parte incepand din pliocenul superior si pleistocen.
Rolul principal in modelarea reliefului l-a jucat Prutul si, in functie de evolutia vaii lui, au evoluat si vaile apelor tributare: paraiele Ghireni, Volovat, paraul Calului afluent al Volovatului, care au contribuit la formarea aspectului colinar al regiunii alaturi si de alti factori externi reprezentati de procesele deluviale, precipitatiile, vanturile si factorul antropic.
CLIMA
Inregistrarile facute la Statia Meteorologica Dorohoi si cea de la Avrameni scot in evidenta ca temperature aerului si regimul anual se incadreaza intre limitele existente in climatul temperat continental de nuanta excesiva.
Aceasta parte a tarii, in care este situat teritoriul comunei Cotusca, este acoperita in timpul iernii de masele reci ale anticiclonului continental, iar vara de aer cald si uscat, climatul avand un caracter continental, subliniind faptul ca pe sesul Prutului conditiile sunt putin mai aspre iarna decat pe colinele domoale din sudul teritoriului.
Media anuala a temperaturii aerului este de 8.4 grade C, existand o tendinta de marire a temperaturii.
VEGETATIA SI ANIMALELE
Situat in partea Nordica a Podisului Moldovei si Campiei Moldovei, teritoriul comunei Cotusca are o vegetatie bogata. In conditiile de clima uscata si de roci podogenetice bazice, o productivitate ridicata o au padurile de fag si cele amestecate de stejar cu alte foioase. Pe solurile cernoziomice, foarte trofice, s-a instalat o vegetatie de paduri si pajisti xerofite,bogate in specii, dar de o productivitate mai redusa din cauza climei uscate.
Comunei Cotusca ii este specifica vegetatia de silvostepa.
In functie de conditiile climatice si de vegetatie, pe teritoriul comunei Cotusca intalnim urmatoarele tipuri faunistice:
- fauna de silvostepa,
- pauna padurilor,
- fauna baltilor,
- fauna acvatica,
- fauna din cuprinsul asezarilor omenesti.
Sub influenta formelor de mezo si microrelief, a climei si a vegetatiei naturale, teritoriul comunei prezinta o diversitate insemnata a solurilor (71 unitati de sol), grupate in:
- cernoziomuri (12%),
- faeziomuri(46%),
- aluviosoluri(11%),
- regosoluri (6%) s.a.
Teren cu exces de umiditate cauzat de apa freatica si cele inundabile ocupa 18% din teritoriul comunei.
Suprafata comumnei este de 11923.31 ha, iar drumurile publice ocupa 156.22 ha.
Asezate intr-un cadru natural extreme de generos si la intretaierea unor stravechi drumuri comerciale care isi pastreaza importanta atat in prezent cat si in viitor DJ Botosani-Radauti Prut si DJ Darabani-Mileanca-Putureni-Ghireni si DN Avrameni-Radauti Prut. Pentru valorificarea traditiilor si educarea in spirit comunitar si dinamizarea comunicarii si cunoasterii intre oameni si intre localitatile din zona, in comuna Cotusca se organizeaza o serie de manifestari culturale, spectacole artistice care au loc la Caminul Cultural Cotusca.
| PRIMARIA COTUSCA | ||
|
 |
|
| Persoane din primarie: | Primar: Cirimpei Andronic Viceprimar: Vezeteu Dan Secretar: Chihaia Constantin Contabil: Chihaia Didina |
| Numele satelor aflate in administratie: | Mihail Kogălniceanu, Puţureni, Coţuşca, Crasnaleuca, Cotu-Miculinţi, Ghireni, Nichiteni, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu |
| Suprafata: | 12200 ha |
| Intravilan: | 960 ha |
| Extravilan: | 1240 ha |
| Populatie: | 6010 |
| Gospodarii: | 2725 |
| Nr. locuinte: | 2450 |
| Nr. gradinite: | 8 |
| Nr. scoli: | 8 |
| Nr. licee: | 1 |
| Nr. universitati: | |
| Asezarea geografica: | Nordul judeţului Botoşani |
| Activitati specifice zonei: | Agricultură Creşterea animalelor |
| Activitati economice principale: | Panificaţie Prelucrarea laptelui Meşteşuguri populare |
| Obiective turistice: | |
| Evenimente locale: | Hora satului |
| Facilitati oferite investitorilor: | Terenuri agricole fertile Carieră de piatră Forţă de muncă disponibilă Taxe locale reduse pe perioadă determinată Teren construcţii |
| Proiecte de investitii: | Modernizare drumuri comunale Alimentarea cu apă a localităţii Reabilitare şcoli Canalizarea clădiri pieţei agroalimentare |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)