miercuri, 31 martie 2010

Calutul la Cotusca


Vezi mai multe video din Evenimente

Firme din Cotusca


    marți, 30 martie 2010

    A fost deschisă vama Rădăuţi Prut – Lipcani

    Luni 15 februarie, la ora 13.00, s-a consumat un moment istoric în cadrul relaţiilor dintre România şi Republica Moldova. În prezenţa a peste o mie de persoane, reprezentând simpli cetăţeni români şi moldoveni, oficialităţi ale României şi Republica Moldova, a fost deschis oficial punctul de trecere a frontierei, Vama Rădăuţi Prut – Lipcani. Panglica de inaugurare a noul punct vamal a fost tăiată de către ministrul Vasile Blaga, şeful Ministerului Administraţiei şi Internelor din România şi Vladimir Filat, prim-ministru al Republicii Moldova. La eveniment au mai fost prezenţi Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cristian Roman, prefectul judeţului Botoşani, Mihai Ţâbuleac, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, comisarul şef Dragoş Holcă, comandantul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Botoşani şi alţi şefi de instituţii botoşănene, alături de oficialităţi din Republica Moldova. După tăierea panglicii inaugurale, ministrul Blaga şi premierul Filat au tăiat simbolic o porţiune din sârma ghimpată de pe malul Prutului. Printre participanţii la eveniment s-a numărat şi Gheorghe Alupoaie, fostul primar al comunei Rădăuţi Prut, în timpul mandatului său, în luna mai 2004, fiind inaugurat oficial podul peste Prut peste care au păşit azi oficialităţile române şi moldovene. Şi cum pe 14 februarie s-au împlinit 75 de ani de la naşterea marelui poet moldovean Grigore Vieru, dispărut prematur la început de an 2009, sugestive par la acest moment vorbele poetului, „Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul”. (Gabriel BALAŞA)

    Traditii de Paste Nichiteni

    luni, 29 martie 2010

    Biserica Nichiteni-NICHITENI (com. COTUSCA)


    Ctitorie: 1995, aut.nr. 110/22.10.1995 , Tip: Biserica , Religie: adventist de ziua saptea , Localitate: NICHITENI , Comuna: COTUSCA , Judet: Botosani , Episcopie/Arhiepiscopie: Conferinta Moldova , Mitropolie: Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea din Romania

    Cotu Miculinti

    La Cotu Miculinti, Comuna Cotusca din Judetul Botosani au fost descoperite cele mai vechi elemente de civilizatii din lume: harponul de pescuit, lancea cu doua taisuri, ciocanul de minerit si dovezile locuirii in bordeie.

    Cele mai vechi urme de civilizaţie din lume

    Zeiţa Hestia


    Zeiţa Hestia ori Hesta al cărei nume semnifică cămin sau casă, a fost zeiţă a vetrei şi a focului sacru la străbunii noştri Pelasgi/Traci/Geo-Daci.


    “Trebuie reţinut faptul că Focul Sacru sau Focul Viu nu era altceva decât o imagine a Soarelui ceresc – Marele Zeu. Soarele de andezid de la Sarmizegetuza nu este altceva decît vatra altarului reginei Hestia ( Vesta), vatră pe care ardea focul nestins.  În ceea ce priveşte Marele Sanctuar circular, dacic, aflăm că absida centrală avea „34 de stâlpi de lemn dispuşi în formă de potcoavă, iar la mijloc „era vatra focului sacru”. După Palladio aflăm că ambele temple ale zeiţei Vesta de la Roma, aveau aceeaşi formă (de potcoavă). Este bine să se ştie sau să se reţină faptul că, cultul zeiţei Hestia în Grecia şi la Roma a fost dus de Traco-Daci, înainte de întemeierea acestui oraş peninsular.”


    Acest fapt, anume că zeiţa Hestia a fost zeiţă a strabunilor noştri, şi nu a grecilor sau a romanilor, este probat de cele mai vechi urme de civilizaţie din lume, descoperite în România, la Cotu Miculinţi în judeţul Botoşani; printre altele, fiind descoperite şi cele mai vechi locuinţe din lume (bordeie) datând de acum 20.000 de ani, având în centru vatra străbună.

    duminică, 28 martie 2010

    Tragedie petrecuta la betie!

    O femeie a murit in urma unui accident rutier petrecut pe raza comunei Cotusca. D. Livia, de 47 de ani, din satul Ghireni, comuna Cotusca, s-a stins sub ochii fiului sau.

    Tanarul, la fel ca mama sa, era sub influenta bauturilor alcoolice.

    "In urma primelor cercetari efectuate de catre o echipa operativa din cadrul Politiei Orasului Saveni deplasata la fata locului, s-a stabilit ca, in timp ce victima se afla intr-un atelaj cu tractiune animala condus de catre fiul sau, D. Emanoil, de 24 de ani, cu care se deplasau pe DN 24 C, pe raza comunei Cotusca, a sarit din atelaj cazand cu capul de partea carosabila a drumului national, imprejurare in care a decedat. In momentul producerii accidentului, atat victima, cat si fiul acesteia, se aflau sub influenta alcoolului, la testarea cu aparatul etilotest carutasului strabilindu-i-se o concentratie de 1,07 mg/l alcool pur in aerul expirat", a mentionat comisar Manuela Ieremie, purtator de cuvant al IPJ Botosani.

    Pentru stabilirea alcoolemiei, carutasul a fost condus la Spitalul orasenesc Saveni, unde a fost examinat clinic si i s-au recoltat probele biologice de sange.

    traditii de pasti in cotusca

    120 km/ora

    Norica

    Chitan din Cotusca

    Crasnaleuca

    Crasnaleuca

    Plug Ghireni

    sâmbătă, 27 martie 2010

    Constiinta lucrului bine facut. Interviu cu Rodica Danciu, director la Scoala “Avram Iancu” din Dej, judetul Cluj



    Rodica Danciu, directoare la Scoala „Avram Iancu”  din Dej, judetul Cluj, s-a lasat condusa de un gand al lui Nicolae Iorga:  Nu spune niciodata “nu se poate”, ci incepe cu “sa vedem”. Gand  pe care l-a tradus faptic cu: Ceea ce poti face azi, fa. Ceea ce trebuie sa faci, sa si faci.  Acest principiu l-a aplicat totdeauna, oriunde s-a aflat. Fie atunci cand a predat la catedra    geografia,   fie ca director.
    A indrumat  generatii de elevi cu personalitati diferite, avand mereu in minte si in suflet principiul lucrului bine facut. Pentru ea, satisfactiile au venit in mod firesc, dar nu usor, in timp, ca o rasplata pentru munca, dragostea si seriozitatea cu care a stiut sa isi desfasoare activitatea de educator sau director.
    Performanta scolara a discipolilor ei inseamna pentru Rodica Danciu o si mai mare implinire. Nu putini sunt cei care au optat pentru  geografie, ca  obiect de examen la bacalaureat, iar altii au ales geografia pentru  viitorul lor in pregatirea universitara.
    Scoala condusa de ea a prosperat atat pe linia performantei elevilor la diferitele olimpiade, dar mai ales printr-o pregatire omogena, de foarte buna calitate a majoritatii lor. Scoala „Avram Iancu” Dej, straluceste nu numai de curatenie si de  o atmosfera prielnica practicarii unui invatamant sanatos, dar si prin implinirea aspiratiilor dascalilor  la catedra. Pentru ei, nimic nu e mai inaltator decat sa vada ca munca si  daruirea  lor a dat rezultate excelente. Rodica Danciu s-a nascut pe 10 februarie 1951 in Cotusca, in judetul Botosani. Isi aduce aminte cu mare placere de primele clase la care invatatoare i-a fost sora mamei, tanti Tincuta. Dupa absolvirea cursurilor preuniversitare in Botosani, Liceul „Mihai Eminescu”, dorea sa faca Medicina, dar mama a indrumat-o spre Geografie, absolvind Institutul din Suceava in 1973.
    Imediat imbratiseaza cariera pedagogica. Dupa ce a profesat in satul Podriga (Botosani) sau Tarlisua, satul unde s-a nascut Liviu Rebreanu, primeste postul de profesor titular la scoala „Mihai Eminescu” din  Dej si la Scoala „Avram Iancu”-Dej.
    Rodica Danciu locuieste in prezent in Dej,  este casatorita, are o fiica, Adina, si patru nepoti (doua fete si doi baieti gemeni) si, impreuna cu ginerele, Nelu, traiesc in NC, Hickory din 2004.

    Botulism de la o conserva cu pateu de ficat

    Joi, 25 Iunie 2009

    De la o conserva cu pate de ficat, un barbat din Cotusca (Nichiteni) a fost trimis de urgenta la Iasi, dupa ce medicii botosaneni au ajuns la concluzia ca pacientul ar putea fi bolnav
    de botulism. Barbatul de 50 de ani se afla internat in Spitalul de Pneumoftiziologie, cand s-au instalat primele semne ale bolii. Pacientul mancase dintr-o conserva adusa de rude si se pare ca de la asta a pornit totul. Medicii au observat ca barbatul se simtea din ce in ce mai rau si ca a inceput sa se instaleze paralizia.

    Închisoare cu suspendare pentru o tentativă de viol

    Un tânăr din comuna Coţuşca a fost condamnat, după ce a încercat să violeze o fată de 12 ani. Sergiu Botezatu de 20 de ani a primit patru ani cu suspendare, după ce, în urmă cu un an, a încercat să abuzeze de o consăteancă. Fapta s-a petrecut în apropierea unei stâne din localitate, însă au fost necesare nenumărate expertize criminalistice pentru a o proba. Victima era în stare de şoc şi nu a putut oferi foarte multe amănunte cu privire la ce s-a întâmplat, iar tânărul nu şi-a recunoscut fapta. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului la începutul anului, iar judecătorii au ţinut cont de toate circumstanţele producerii faptei luând în acest sens şi măsura arestării preventive a inculpatului din data de 20 ianuarie şi până săptămâna trecută când a fost pronunţată sentinţa.

    Pe perioada de încercare de şase ani, tânărul va trebui să se prezinte periodic la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Botoşani, să anunţe orice schimbare de domiciliu, orice deplasare mai mare de opt zile din localitate şi să comunice orice mijloace prin care îşi câştigă existenţa. Tânărului i s-a interzis să ia contact cu victima sau cu familia acesteia şi a fost obligat să achite 5.000 de lei, sumă reprezentând daune morale şi 5.800 de lei în contul cheltuielilor judiciare. Sentinţa nu este definitivă.

    vineri, 26 martie 2010

    Sarbatoarea roadelor

    Copii batuti si infometati de tata
    Intr-o familie din localitatea Nichiteni, teroarea este adusa in casa, zilnic, de tatal celor patru copii ai familiei. Pentru acesti copii, cu varste intre sase si 14 ani, cuvantul "tata" nu inseamna siguranta, ocrotire, dragoste parinteasca. "Le este frica si tremura atunci cand vorbesti de tatal lor", spune despre cei patru copii, asistentul medical comunitar din localitate.
    Patru copii, din localitatea Nichiteni-Cotusca, sunt batuti si infometati de propriul tata. Minorii au varste cuprinse intre sase si 14 ani si traiesc in teroare in fiecare zi, langa cel care le-a dat viata. Nu primesc mancare, in schimb sunt pusi de tata sa-i cumpere bauturi alcoolice, sa munceasca in gospodarie si, mai mult, sa il maseze. Mama copiilor, Hanciuc Cristina, in varsta de 28 de ani, a fost batuta si alungata de acasa de aproape o luna si, chiar daca a incercat de cateva ori sa se intoarca pentru a-si vedea copiii, nu a fost primita. Ba mai mult, a fost amenintata cu noi batai. Cazul este cunoscut in localitate de politisti si de asistentii medicali comunitari. Barbatul, Vasile Damian, nu este casatorit legal cu mama copiilor si a fost amendat in repetate randuri de politistii din localitate pentru violenta domestica. Cazul nu a fost mediatizat si nici facut cunoscut autoritatilor din sanatatea botosaneana, dar nici celor responsabile de protectia copilului, pentru ca agresorul a promis ca nu va mai apela la violenta nici in cazul femeii, dar nici al copiilor. Promisiunea a fost insa incalcata de repetate ori, mai ales atunci cand barbatul se imbata. Paharul s-a umplut in urma cu o luna, cand barbatul a batut-o pe femeie si a alungat-o de acasa. Pentru ca nu mai putea sa indure agresiunile acestuia, femeia l-a dat in judecata in speranta ca va obtine ordin de evacuare din casa primita de la parintii sai. "Noi nu am facut cunoscut cazul mergand pe ideea ca problema se va rezolva in familie. Si mama a crezut acelasi lucru, l-a iertat de cateva ori si s-au impacat in ideea ca acesti copii trebuie sa aiba si un tata, insa nu s-a mai putut. Barbatul isi bate copiii cumplit, mai ales de cand a fugarit-o pe mama de acasa, nu le da de mancare, ii trimite sa-i cumpere alcool si sa ii faca masaj. Comportamentul acestuia depaseste orice limita de bun simt", a declarat Mariana Cirimpei, asistent medical comunitar in localitatea Cotusca. Din cauza corectiilor primite de la tata, copiii sunt speriati. "Le este frica si tremura atunci cand vorbesti de tatal lor. Nu pot sa spun ca au fost batuti pana au ramas cu vanatai, dar sunt agresati de tata in mod frecvent. Copiii sunt ingrijiti de mama si locuiesc in conditii bune, insa tatal este cel rau", a mai spus Mariana Cirimpei. Statisticile arata ca, intr-un procent alarmant de mare, parintii considera ca una dintre cele mai bune metode de a-si cuminti copiii este bataia. In fiecare an, zeci de copii maltratati de propriii parinti ajung in grija asistentilor sociali, in vreme ce  parintii sunt decazuti din drepturile legale, insa mai sunt zeci sau poate sute de mii care indura cu stoicism corectiile aplicate de adultii iresponsabili. (L.L.)

    Plug Nichiteni

    Nichiteni

    Tigari de contrabanda confiscate in Rapidul Botosani-Bucuresti!


    Călătorie cu ghinion pentru un botoşănean care a fost prins de poliţişti, miercuri seara, cu o geantă în care transporta nu mai puţin de 1000 de pachete de ţigări!

    În seara de 3 martie 2010, în jurul orei 22.30, poliţiştii din cadrul Biroului Poliţie Transporturi, cu ocazia patrulării in trenul Rapid Botoşani-Bucureşti, cu plecare din staţia CFR Botoşani, la ora 22.00, l-au depistat pe B. Ciprian, de 27 de ani, din comuna Coţuşca, judeţul Botoşani, care avea asupra sa o geantă de voiaj în care transporta 1.000 pachete de ţigări de provenienţă Republica Ucraina.

    Faţă de B. Ciprian a fost luată măsura sancţionării contravenţionale conform Legii nr. 12/1990, iar întreaga cantitate de ţigări a fost confiscată.
    Antrax la Botosani
     

    • Opt persoane in carantina si un abator inchis, dupa depistarea unei bovine cu antrax


    Opt persoane dintr-o comuna botosaneana sunt in carantina dupa ce s-a constatat ca o bovina cu care au intrat in contact avea antrax, abatorul in care a fost sacrificat animalul este inchis, iar transporturile cu animale sunt monitorizate de autoritatile veterinare din judet. Proprietarul bovinei, din localitatea Nichiteni, comuna botosaneana Cotusca, a observat ca bovina avea semne de boala si a hotarat sacrificarea animalului. Dupa ce probele au fost analizate la laborator, s-a constatat ca bovina avea antrax. Cele opt persoane care au venit in contact cu animalul au intrat in carantina, fiind monitorizate de DSP Botosani, acestea fiind sub tratament, iar hainele le-au fost arse pentru a se elimina orice forma de transmitere a bolii. "Aceste persoane vor fi vizitate zilnic pentru a se observa eventuale semne de boala, adica febra sau o leziune cutanata", a declarat medicul epidemiolog al DSP Botosani, Ecaterina Chihaia. Antraxul este o boala infectioasa a vitelor - transmisibila si omului, manifestata prin abcese pulmonare, gastrointestinale si prin simptome de colaps. Reprezentantii DSVSA Botosani sustin ca situatia este sub control si nu exista motive de panica. "Proprietarul a vazut ca bovina era cazuta de o zi si a trimis-o la abator pentru sacrificare de necesitate. Medicul veterinar, la examenul post mortem, a descoperit probleme si atunci au fost aduse probe la laboratorul DSV unde s-a confirmat antraxul", a declarat directorul DSVSA Botosani, Minodora Vasiliu. Aceasta a adaugat ca abatorul din Rachiti unde a fost sacrificata bovina a fost inchis temporar pentru o perioada de 14 zile. S-au facut analize si celorlalte 24 de bovine ale proprietarului animalului bolnav si din primele rezultate nu se confirma ca ar fi bolnave. "Consideram ca este un caz izolat si nu trebuie sa panicam populatia", a mai spus Vasiliu. Primarul comunei Cotusca, Andronic Cirimpei, a precizat ca in comuna au fost adoptate masuri de urgenta. "Pentru inceput am luat masuri de izolare a zonei, am izolat tarlaua, am pus indicatoare de interzicere a pasunatului si am ars cu gaz metan zona, iar organele animalului au fost ingropate la un metru jumatate in pamant. Deocamdata, nu este voie sa se vanda vaci din comuna o perioada de 21 zile", a precizat primarul.

    Comuna Cotusca

    ASEZAREA GEOGRAFICA
        Comuna Cotusca, in forma actuala, a luat fiinta in urma noii impartiri administrativ-teritoriale a Romaniei din primavara anului 1968, cuprinzand la acea data vechea comuna Cotusca si comuna Crasnaleuca.
        Este situata in nordul Campiei Moldovei, in judetul Botosani, atingand altitudinea maxima pe dealul Bodron, cu o inaltime de 271 metri.
        Teritoriul comunei este strabatut de cursul paraielor Ghireni si Volovat, afluienti ai Prutului.
        In partea de nord se invecineaza cu comuna Radauti Prut si raul Prut, care include intre cele doua coturi satele Cotu Miculinti si Crasnaleuca, la nord-vest - comuna Viisoara, la sud-vest - comuna Mileanca si orasul Darabani, la sud cu comunele Draguseni si Avrameni, iar la est - comuna Mitoc si o parte din raul Prut.
         Comuna Cotusca are in componenta un numar de 9 sate. Centrul de comuna se afla in satul Cotusca, situat in centrul perimetrului comunei, celelalte sate fiind dispuse astfel:

    • Ghireni la 4 km nord est,
    • Cotu Miculinti la 10 km nord-est,
    • Crasnaleuca la 10 km est-nord est,
    • Putureni la 2 km sud,
    • N. Balcescu la 6 km sud-sud vest,
    • Nichiteni la 3.5 km sud-est,
    • Avram Iancu la 7.5 km sud-est
    • M. Kogalniceanu la 6.5 km sud.
        RELIEFUL
        Infatisarea actuala a reliefului din comuna Cotusca este rezultatul unei evolutii indelungate care s-a desfasurat sub influenta a doua categorii de factori: factori interni reprezentati prin roca, structura si tectonica si factori externi reprezentati prin elemente climatice, hidrografice si biogeografice.
        Relieful actual colinar si deluros a fost sculptat in cea mai mare parte incepand din pliocenul superior si pleistocen.
        Rolul principal in modelarea reliefului l-a jucat Prutul si, in functie de evolutia vaii lui, au evoluat si vaile apelor tributare: paraiele Ghireni, Volovat, paraul Calului afluent al Volovatului, care au contribuit la formarea aspectului colinar al regiunii alaturi si de alti factori externi reprezentati de procesele deluviale, precipitatiile, vanturile si factorul antropic.

        CLIMA
        Inregistrarile facute la Statia Meteorologica Dorohoi si cea de la Avrameni scot in evidenta ca temperature aerului si regimul anual se incadreaza intre limitele existente in climatul temperat continental de nuanta excesiva.
        Aceasta parte a tarii, in care este situat teritoriul comunei Cotusca, este acoperita in timpul iernii de masele reci ale anticiclonului continental, iar vara de aer cald si uscat, climatul avand un caracter continental, subliniind faptul ca pe sesul Prutului conditiile sunt putin mai aspre iarna decat pe colinele domoale din sudul teritoriului.
        Media anuala a temperaturii aerului este de 8.4 grade C, existand o tendinta de marire a temperaturii.

        VEGETATIA SI ANIMALELE
        Situat in partea Nordica a Podisului Moldovei si Campiei Moldovei, teritoriul comunei Cotusca are o vegetatie bogata. In conditiile de clima uscata si de roci podogenetice bazice, o productivitate ridicata o au padurile de fag si cele amestecate de stejar cu alte foioase. Pe solurile cernoziomice, foarte trofice, s-a instalat o vegetatie de paduri si pajisti xerofite,bogate in specii, dar de o productivitate mai redusa din cauza climei uscate.
        Comunei Cotusca ii este specifica vegetatia de silvostepa.
        In functie de conditiile climatice si de vegetatie, pe teritoriul comunei Cotusca intalnim urmatoarele tipuri faunistice:
    • fauna de silvostepa,
    • pauna padurilor,
    • fauna baltilor,
    • fauna acvatica,
    • fauna din cuprinsul asezarilor omenesti.
        SOLURILE
        Sub influenta formelor de mezo si microrelief, a climei si a vegetatiei naturale, teritoriul comunei prezinta o diversitate insemnata a solurilor (71 unitati de sol), grupate in:
    • cernoziomuri (12%),
    • faeziomuri(46%),
    • aluviosoluri(11%),
    • regosoluri (6%) s.a.
        De remarcat ca pe 56% din suprafata agricola, solurile sunt afectate de eroziune de suprafata (moderata, pana la foarte puternica), iar 318 ha sunt cu eroziune de adancime (excesiva).
        Teren cu exces de umiditate cauzat de apa freatica si cele inundabile ocupa 18% din teritoriul comunei.
       
    Suprafata comumnei este de 11923.31 ha, iar drumurile publice ocupa 156.22 ha.
        Asezate intr-un cadru natural extreme de generos si la intretaierea unor stravechi drumuri comerciale care isi pastreaza importanta atat in prezent cat si in viitor DJ Botosani-Radauti Prut si DJ  Darabani-Mileanca-Putureni-Ghireni si DN Avrameni-Radauti Prut. Pentru valorificarea traditiilor si educarea in spirit comunitar si dinamizarea comunicarii si cunoasterii intre oameni si intre localitatile din zona, in comuna Cotusca se organizeaza o serie de manifestari culturale, spectacole artistice care au loc la Caminul Cultural Cotusca.

    Harta Cotusca

    PRIMARIA COTUSCA
    Tip: Comuna Actualizare date
    PRIMARIA COTUSCA
    Adresa:
    Localitatea:
    Cotusca
    Judet:
    Botosani
    Tara:
    Romania
    Cod postal:
    717090
    Telefon:
    0231-561643, 561936
    Fax:
    0231-561936
    URL:
    Adresa de e-mail:




    Datele primariei
    Persoane din primarie: Primar: Cirimpei Andronic
    Viceprimar: Vezeteu Dan
    Secretar: Chihaia Constantin
    Contabil: Chihaia Didina
    Numele satelor aflate in administratie: Mihail Kogălniceanu, Puţureni, Coţuşca, Crasnaleuca, Cotu-Miculinţi, Ghireni, Nichiteni, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu
    Suprafata: 12200 ha
    Intravilan: 960 ha
    Extravilan: 1240 ha
    Populatie: 6010
    Gospodarii: 2725
    Nr. locuinte: 2450
    Nr. gradinite: 8
    Nr. scoli: 8
    Nr. licee: 1
    Nr. universitati:  
    Asezarea geografica: Nordul judeţului Botoşani
    Activitati specifice zonei: Agricultură
    Creşterea animalelor
    Activitati economice principale: Panificaţie
    Prelucrarea laptelui
    Meşteşuguri populare
    Obiective turistice:  
    Evenimente locale: Hora satului
    Facilitati oferite investitorilor: Terenuri agricole fertile
    Carieră de piatră
    Forţă de muncă disponibilă
    Taxe locale reduse pe perioadă determinată
    Teren construcţii
    Proiecte de investitii: Modernizare drumuri comunale
    Alimentarea cu apă a localităţii
    Reabilitare şcoli
    Canalizarea clădiri pieţei agroalimentare

    joi, 25 martie 2010

    Comuna COŢUŞCA

    Date de contact:
    Primăria comunei Coţuşca, comuna Coţuşca, judeţul Botoşani
    tel: 0231/561643

     Monografie
    Comuna Cotusca, situata în nordul judetului Botosani, este alcatuita din 9 sate: Cotusca, Nichiteni, M. Kogalniceanu, A.Iancu,Cotu- Niculinti,Crasnaleuca, N.Balcescu, Ghireni si Putureni.
    Prima mentiune documentara a satului Cotusca dateaza din anul 1636, într-un uric dat de domnitorul Vasile Lupu, la Iasi.Satul cel mai bine reprezentat prin probe arheologice care atesta existenta unor asezari umane din secolele III-IV, este satul Ghireni. Principala artera hidrografica pe teritoriul comunei o formeaza râul Prut, care este cea mai mare apa curgatoare de pe cuprinsul judetului. Pârâul Volovat trece pe la nord-est de satul Putureni si Nichiteni si este un afluent important al râului Prut.Pe terenurile limitrofe râului Prut este amenajat un sistem de irigatii pentru suprafata de 350 ha, cu posibilitati de extindere pâna la 800 ha. Pentru a se înlatura efectul negativ al inundatiilor, cât si pentru a se pastra o cantitate de apa mai mare care sa fie folosita în scopuri agricole, au fost construite pe teritoriul comunei, lacuri artificiale de tipul iazurilor. Din volumul total al apei acumulate în iazuri, timp de un an, circa 10% se consuma prin evaporare directa, 43% se pastreaza temporar în lacuri fiind consumata în scurgerea organizata în timpul pescuitului, în irigatii, iar 47% se pastreaza permanent în lacuri pentru cresterea pestelui.
    Principalele obiective propuse a se realiza în viitorul apropiat sunt urmatoarele:
    • Racordarea satelor comunei la reteaua de alimentare cu apa potabila.
    • Racordarea satelor comunei Cotusca la reteaua de alimentare cu gaz metan.
    • Extinderea retelei telefonice în toate satele comunei.
    • Construirea unei scoli generale în satul M.Kogalniceanu.
    • Construirea unei scoli generale în satul A.Iancu.
    • Rk. la scolile din Ghireni, Crasnaleuca, Cotu-Niculinti, Putureni, Nichiteni si Cotusca.
    • Consolidarea cladirilor caminelor culturale din satele Ghireni, Cotu-Niculinti, Crasnaleuca si Putureni.
    • Pietruirea drumurilor satesti.
    • Pietruirea drumului comunal Nichiteni-A.Iancu, a drumului comunal N.Balcescu-Codreni.
    În comuna functioneaza 80 agenti economici cu profil de prestari servicii catre populatie, în diverse domenii. În domeniul de prestari servicii în agricultura, în comuna Cotusca functioneaza 3 unitati de tip Agromec.